|
A fost odata ca niciodata un maestru care le transmitea oamenilor un mesaj atat de minunat incat toata lumea era profund emotionata in fata cuvintelor sale pline de iubire. In multime se afla un om care a ascultat fiecare cuvant al maestrului. Era un om foarte smerit, cu o inima foarte mare. El a fost atat de emotionat de cuvintele maestrului incat s-a simtit obligat sa-I invite pe acesta in casa lui. De aceea, cand maestrul a terminat de vorbit, el a iesit in fata multimii, l-a privit pe maestru direct in ochi si i-a spus:
- Stiu ca esti foarte ocupat si ca toata lumea doreste sa-ti cucereasca atentia. Stiu ca nu ai timp nici macar sa ma asculti, dar inima mea este atat de deschisa si simt atata iubire pentru tine incat as dori sa te invit la mine acasa. Doresc sa pregatesc cea mai buna masa pentru tine. Nu ma astept sa accepti invitatia mea, dar am simtit nevoia sa ti-o adresez.
Maestrul l-a privit in ochi pe omul nostru si cu un zambet fermecator, i-a raspuns:
- Pregateste totul. Voi veni.
Dupa care a plecat. Auzind aceste cuvinte, bucuria din inima omului nostru a fost fara limite. Aproape ca nu mai avea rabdare sa-si astepte maestrul si sa-I serveasca cu inima plina de iubire. Aceasta era cea mai importanta zi din viata lui: ziua cand maestrul urma sa fie alaturi de el. A cumparat asadar cele mai bune alimente si cel mai bun vin, precum si cele mai frumoase haine, pentru a le oferi ca o ofranda maestrului. A alergat apoi acasa sa pregateasca totul in vederea vizitei maestrului sau. A facut o curatenie generala in casa, a pregatit o gustare excelenta si a aranjat masa cum a stiut mai bine. Inima lui era plina de bucurie, caci maestrul urma sa vina in curand. In timp ce astepta cu nerabdare, cineva a batut la usa. S-a repezit sa o deschida, dar in locul maestrului a vazut o batrana. Aceasta l-a privit direct in ochi si l-a spus:
- Sunt rupta de foame. Poti sa-mi dai o bucata de paine?
Omul nostru se simtea putin dezamagit, dar i-a raspuns femeii:
- Te rog, intra in casa.
A asezat-o apoi pe locul pe care il pregatise pentru maestrul sau si i-a dat mancarea pe care o preparase pentru acesta. Era insa nerabdator si abia astepta ca ea sa termine de mancat. Batrana a fost miscata de atata generozitate. Ea i-a multumit omului si a plecat. Atunci, omul nostru a pregatit din nou, in toata viteza, masa pentru maestrul sau. Nici nu a terminat bine, ca cineva a batut la usa. De data aceasta, s-a dovedit a fi un strain care caIatorise prin desert. Strainul l-a privit in ochi si i-a spus:
- Mi-e foarte sete. Poti sa-mi dai ceva de baut?
Omul s-a simtit din nou dezamagit ca nu era maestrul sau, dar l-a invitat pe strain in casa, l-a pus la masa pe care o pregatise pentru maestru si l-a servit cu vinul pe care intentiona sa-l daruiasca maestrului sau. Cand strainul a plecat, omul a inceput din nou sa pregateasca totul pentru venirea maestrului. Cineva a batut din nou la usa. Cand omul nostru a deschis usa, in prag statea un copilas. Acesta l-a privit in ochi si i-a spus:
- Mi-e frig. Poti sa-mi dai o patura sa imi acopar corpul?
Omul nostru s-a simtit din nou dezamagit ca nu era maestrul sau, dar l-a privit in ochi pe copil si a simtit cum inima i se incalzeste de iubire. El a adunat imediat hainele pe care le pregatise pentru maestrul sau si i le-a daruit copilului. Acesta i-a multumit si a plecat. Omul nostru a pregatit din nou intreaga casa pentru venirea maestrului sau, dupa care l-a asteptat pana foarte tarziu. Cand si-a dat seama ca acesta nu va mai veni, s-a simtit foarte dezamagit, dar dispus totusi sa-I ierte. El si-a spus: Stiam foarte bine ca nu trebuia sa ma astept ca maestrul sa vina in acest camin atat de umil. Desi el mi-a spus ca va veni, probabil ca ceva mult mai important l-a retinut in alta parte. Maestrul nu a venit, dar cel putin mi-a spus ca o va face, si acest lucru a fost suficient pentru a-mi umple inima de fericire.
A pus mancarea si vinul la rece si s-a dus la culcare. Noaptea, el a visat ca maestrul sau a venit acasa la el. Omul erafericit sa-I vada, desi nu-si dadea seama ca viseaza.
- Doamne, ai venit! Ti-ai tinut cuvantul!
Maestrul i-a raspuns:
- Da, am venit, dar am fost de mai multe ori. Cand mi-a fost foame, tu mi-ai potolit foamea. Cand mi-a fost sete, tu mi-ai potolit setea. Cand mi-a fost frig, tu mi-ai dat haine sa ma acopar. Orice faci pentru altcineva, pentru mine faci.
Omul s-a trezit cu inima plina de fericire, caci a inteles ce l-a invatat maestrul sau. Acesta il iubea atat de mult incat i-a trimis trei oameni ca sa-l invete marea lectie, potrivit careia maestrul traieste in toate fiintele vii. Oricand ii daruiti mancare unui om infometat, ori de cate ori ii daruiti apa unui om insetat, ori de cate ori imbracati pe cineva caruia ii este frig, voi ii daruiti iubirea voastra Maestrului universal.
_________________
Bica - Bunica-de-Gargarita
|
