Dupa mai bine de doi ani, in aceasta seara va fac partase bucuriei pe care o traiesc.
Am reusit sa termin de cusut Treptele iubirii.

Episodul de siguranta al lunii septembrie:



Un pas mic, dar care ma duce cu gandul la final:



Cred ca au fost cele mai grele momente de cand am inceput sa cos goblenul.
Imi doream sa termin si parca punctele nu voiau sa se aseze la locul lor.
Si totusi:



Am desfacut repede modelul de pe rama si l-am fotografiat in toata splendoarea sa:



Va multumesc tuturor pentru sustinere.

Va imbratisez cu drag si va doresc spor la tot ceea ce faceti.

Felicitari, Irela!
Este superb.

Felicitari! Este supeeerb.

Grandios final. A meritat asteptarea si osteneala ochilor tai. Sa te bucuri de el! Sper ca nu il faci cadou iarasi dupa atata chinuiala, sper ca nu zici ca sunt rea, eu nu m-as desparti de asemenea frumusete.
Multe, multe felicitari, indiferent de destinatia goblenului.

Felicitari, felicitari, felicitari draga Irela. Este ireal de frumos. A meritat fiecare impunsatura de acusor harnic si orele nesfarsite de munca.
Pupici.

Va multumesc mult dragele mele pentru vizita si pentru mesaje.

Antoaneta draga, te rog sa stai linistita.
Ochii mei sunt in regula, sunt sanatosi, acum sunt bucurosi ca m-au ajutat sa termin de cusut goblenul si se refac pentru alte si alte modele.
Cat despre daruit... acest goblen nu o sa il daruiesc. Dar nu promit ca nu o sa fie altele pe care o sa le cos si o sa le fac cadou cu diverse ocazii.

Va imbratisez cu drag si va doresc spor la tot ceea ce faceti.

Felicitari Irela! Este absolut superb. Merita toata osteneala.

Cu drag.

Felicitări! Este magnific.

Felicitări, Irela! Superb.
Mult spor in continuare!

Minunat!
Felicitari, draga Irela!