Cum poate v-am obisnuit incep o alta frumoasa iconita ce va fi si ea daruita.
O voi lucra cu mult drag, pentru cineva special din familia mea, iar numele il voi dezvalui la final.
Inceputul icoanei mele Maica Domnului cu prunc la piept.







Sper sa ma insotiti si in aceasta oaza de liniste si binecuvantare sufleteasca.
Va doresc liniste si pace si mult spor la tot ceea ce faceti.
Pupici pe inimioare.

Marina, mult spor iti doresc.
Este o iconita foarte frumoasa.
Sper ca persoana pentru care o cosi sa aprecieze gestul tau.
Te pup.

Marina, este o iconita foarte frumosa. Sa ai spor!
Te pup.

Spor la cusut, Marina.
Maica Domnului sa-ti dea aripioare la ac.

Sa ai spor la cusut si la aceasta frumoasa iconita, Marina.

Dragele mele Nadina, Gaby, Tinuţa şi Tina, vă mulţumesc din inimă pentru vizita şi urările voastre.
Va fi dăruită cuiva drag mie şi la momentul potrivit veţi afla şi voi dragele mele.
Şi cred că va fi apreciată şi iubită, căci cele două Iconiţe, ce le-am dăruit surorilor mele mi-au lăsat un gust amar.
Chiar dacă m-am montat eu dinainte că aşa se va întâmpla, sufletul meu naiv a sperat până în ultimul moment, că va fi altfel.
Dar asta a fost: un simplu „...asta? A, mulţumesc.”, din partea surori mai mici din Japonia, iar cea mijlocie mi-a aruncat doar: „ mulţumesc, pentru tabloul ăla”.
Oricum astea au fost primele şi ultimele pe care le-am dăruit lor. Să mă roage şi nu le mai fac.
Voi dărui cui cred eu că apreciază gestul meu şi faptul că odată cu coaserea modelului, eu mi-am cusut şi sufletul.
Sper că nu v-a întristat povestirea mea.
Vă doresc mult spor la modelele voastre.
Pupici pe inimioare.

Marina, spor la cusut!
Imi pare rau sa aud ca surorile tale nu ai stiut sa aprecieze munca ta. Goblenul pe care tu il cosi acum este primul goblen cusut de mine. Il pastrez pentru ca este primul si pentru ca este icoana. Tare bucuroasa am fost cand am vazut ca este gata de cusut, doar ca inca nu l-am inramat.

Spor la treaba draga Marina. Pup dulce.

Draga Marina, pot sa spun ca esti neobosita.

Ranile sufletului, odata cu trcerea timpului, vor fi cicatrizate. Stiu ca nu este usor, dar incet, incet, vei uita aceste lucruri. Am trecut si eu prin momente de acest gen (in alte circumstante) si sa stii m-am vindecat 99%. A fost greu, foarte greu.
Cu o calda imbratisare,

Lora, scumpa mea, iti doresc sa ii dai icoanei tale cat mai repede hainuta noua si sfintire si asa o vei iubi si mai mult.
Iti multumesc pentru cuvintele tale frumoase.
Pupici pe inimioara.