Acum este 20 Oct 2017, 01:44

Ora este UTC + 1 [ DST ]





Scrie un subiect nou Raspunde la subiect  [ 240 mesaje ]  Du-te la pagina Anterior  1 ... 20, 21, 22, 23, 24
  Versiune printabila Subiectul anterior | Urmatorul subiect 
Autor Mesaj
 Subiectul mesajului: Re: Sa citim o poezie, pe zi
MesajScris: 19 Oct 2014, 13:49 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 10 Mar 2008, 11:00
Mesaje: 1478
Nume forum: Zoica
Te-aştept iubito la banchetul verii
Pe stâncile ce tremură sub soare
La mesele ce le-or întinde munţii
Ne-om îmbăta cu apa din izvoare.

Aş vrea să porţi o rochie de seară
Cu faldurile pline de rubine
Când de pe ochi, petale verzi ţi-or curge
Am să mă-mbăt din dragostea de tine.

Pe gâtul alb aş vrea să porţi eşarfă
De flori de stâncă şi de albăstrele
Iar peste plete când te voi atinge
Să simţi trăiri din dorurile mele.

Peste cosiţe eu ţi-oi pune gânduri
Săruturi dulci pe buzele flămânde
Să-ţi simt prin gând dorinţele ascunse
Să simţi fiori din buzele-mi arzânde.

Eu am sa mă îmbrac cu diademe
De conuri reci şi cetine pudrate
Şi-n palmele întinse către tine
Ţi-oi duce pietre albe-namorate.

La masa-ntinsă am să chem iubirea
Alăturea de noi să chefuiască
Şi chiar de n-oi avea arginţi să-i dărui
Am s-o implor să nu ne părăsească.

Pe talere de-argint servi-vor cerbii
Şi păsărele ne-or cânta de nuntă
Chiar vara ameţită de iubire
Să tremure de dor când le ascultă.

Din munţii nalţi s-or auzii concerte
Orchestrele din codrii cântă vara
Îmbrăţişaţi în dansuri de iubire
Eu te-oi purta pe braţe până seara.

Iar astrul nopţii când şi-a pune spectrul
Pe ochi-ţi trişti şi chipul adormit
Ţi-oi ţine capul alintat pe umăr
Ca să-mi şopteşti prin somn cât m-ai iubit.

Şi-apoi încet să ne cuprindă zorii
Visând prin somn că iar benchetuim
Când soarele ne-o săruta pe frunte
Să ne trezim, şi-apoi să ne iubim…

Te-aştept iubito la banchetul verii - versuri Sandu Catinean

_________________
Gargarita-Gospodina


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Sa citim o poezie, pe zi
MesajScris: 01 Noi 2014, 16:02 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 29 Mai 2006, 17:00
Mesaje: 1404
Nume forum: Adnana
În numele iubirii

Blânzii castani își poartă, mantia grea de ploaie
Și-și scutură, azi, fructul, sub cerul adormit.
La poala lor stau singur, pe-o bancă, cu o foaie
Și scriu, visând la tine, înger neprihănit.

Visez la gura-ți plină, la păru-ți lung și greu
Ce-mpodobește chipu-ți de zână răsfățată,
La ochii de cafea și la surâsul tău,
Ce-mi semănă în suflet iubirea nestemată.

O, punte între inimi, aș vrea acum să știi,
Că te iubesc cum nimeni, în lume te-a iubit.
O viață-ntreagă, sper, iubită să îmi fii
Un suflet și-o ființă să fim la nesfârșit.

Privesc spre cerul sumbru și greu, fără culoare,
Ce-acoperă Pământul. Și, sincer, mă gândesc,
C-am să desprind o rază din sufletu-mi cu soare
Și-n numele iubirii, am să-l înseninez.

Eugen Paul Popa

_________________
Gargarita-Mereu-Primavara

Nu ma jeli,
nu sunt un mit,
sunt doar un inger fericit.


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Sa citim o poezie, pe zi
MesajScris: 03 Ian 2015, 20:48 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 29 Iul 2005, 01:47
Mesaje: 5436
Locatie: Tecuci
Nume forum: Lenuta
Farame de dor –Popa Ines Vanda

Fărâme de dor în cetatea de gânduri,
Stau resemnate in vechi anotimp,
Se-alintă-n văzduh de petale si fluturi
Și-și plâng adormirea in lavă de timp.

În zâmbet o floare de vis îmi răsare,
Un crin amintirea, un vals despre noi,
Iluzii cuprinse-n buchete de zare
Cu lacrimi de-alean din cântec de ploi.

Vorbește de tine intreg universul,
In clopot de timp, minute tresar,
Vechi întrebări își caută răspunsul
Și bat azi la ușa destinului iar.

Tăceri și iluzii din umbre si aburi
Se-opresc în vâltoarea nespusului gând,
Fantasme albastre-mbrăcate-n mătăsuri
În dans legănate de umbre lucind.

În picuri de ploaie-o nălucă-n dileme,
Îi văd strălucirea din ochi de visări,
Surâde și plânge-n catrene de vreme,
Mă scaldă-n vâltoarea atâtor chemări.

În mugurii noptii te simt pentru-o clipă.
Prin snopii de aștri te văd în neant,
Hoinăresc păsări albe în visul risipă
Dorul e-aproape și urc spre înalt.

În murmur de stele dansăm o serată
Noaptea-și trimite toți solii de-argint,
Arătări nevăzute pe brațe ne poartă,
Eșarfe de-albastru ne-ating în alint.

Steaua iubirii-n sărut ne cunună,
Un mag al iubirii zambește oftând,
În vise suntem hărăziți împreună,
Doar ziua împrăștie fugarul meu gând.

_________________
Gargarita-Simfonia-Culorilor


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Sa citim o poezie, pe zi
MesajScris: 03 Ian 2015, 20:52 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 29 Iul 2005, 01:47
Mesaje: 5436
Locatie: Tecuci
Nume forum: Lenuta

_________________
Gargarita-Simfonia-Culorilor


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Sa citim o poezie, pe zi
MesajScris: 22 Mai 2017, 16:02 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 14 Iun 2008, 23:14
Mesaje: 169
Nume forum: Costi

_________________
Nimeni nu este inutil cat timp are un prieten.


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Sa citim o poezie, pe zi
MesajScris: 27 Iul 2017, 08:27 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 01 Feb 2009, 11:12
Mesaje: 619
Nume forum: Adela
Povestea omului

În ziua 8-a, Dumnezeu Prea Sfântul,
Care-a făcut şi cerul şi pământul,
Cu soare, flori, lumină, vânt şi ceaţă,
Să-Şi încunune această operă măreaţă,

A strâns vieţuitoarele-n grădină,
De la ihtiozaur la jivină...
Şi om şi leu şi flutur şi măgar
Şi elefant, mamut şi jaguar,

Hipopotam, furnică, zebră, miel,
Lăcustă, armăsar şi porumbel;
Şi arătându-li-se lor, de sus,
A pogorât şi omului i-a spus:

- Tu, Omule, micuţa Mea insectă,
Eşti creaţiunea Mea cea mai perfectă,
De-aceea tu eşti hărăzit, anume,
Să stăpâneşti de acum întreaga lume!

Ocean şi mare, câmp şi deal şi vale
Cu-ntregul nimb de fiori şi de minuni,
Şi-n toate ale tale!…
Vei spinteca văzduhuri şi genuni
Cu transatlantice şi cuirasate
Şi te vei bucura, iubitul meu, de toate:

Fecioare cu ochi plini de primăveri,
Ţi-or procura din amfore, plăceri
Şi vin şi fructe, nopţi cu mii de stele
Şi paji cu-aripi de vis şi peruzele.

Biruitor, a tot ce te-nconjoară,
Vei cuceri a lumilor comoară,
Tronind ca un titan printre titani...
Şi vei trăi-n total: 30 de ani.

- 30 de ani?, răspunse Omul, vai!
Pentru atâtea bunuri care-mi dai:
Comori de vis, de basm şi de festin,
Eu cred, mărite Doamne, că-i puţin!

Mă faci stăpân pe-o lume de poveşti
Şi când să-i sorb nectarul, mă jertfeşti...
Atâtea bucurii şi-atât senin...
E prea puţin, Stăpânul meu divin!

- O fi! Dar mai aşteaptă, zise 'Naltul,
Am să-ţi mai dau din ce iau de la altul!
Rotindu-şi blând privirea în careu,
Spre Bou se-ndreptă bunul Dumnezeu

Şi-i zise: Tu, pentru că eşti Bou, atunci,
Ţi-am hărăzit cele mai grele munci:
Să tragi la jug, o viaţă de durere,
Să suferi umilinţele-n tăcere.

Cu creierul, tu, să nu poţi gândi,
Cu limba ta lungă să nu poţi vorbi,
Să nu te-mbie nici soarele, nici luna,
S-ai ochii plini de lacrimi, totdeauna.

Nicicând să te-odihnească dimineaţa,
Să ragi, să rumegi iarba, ne-ncetat
Şi ca să-ţi fie viaţa şi mai grea,
Tu, Boule, să fii încornorat!

În suferinţă crâncenă şi mută,
Ca orice Bou, trăi-vei, ani, o sută!
- E prea mult, Doamne! Pentru-atâta jale,
Prea mare-i harul bunătăţii Tale!

Răspunse bietul bou, plin de suspine.
Mai ia din ei şi te-oi slăvi în veci...
- Bine - exclamă Dumnezeu - prea bine:
Dă-i Omului, din ei, vreo 20!

- Ham-ham! se auzi din bălării,
Iar Domnul către câine, rar, vorbi:
- Tu, câine, iată, cât ai să trăieşti,
Să dai din coadă şi să linguşeşti,

Să stai în două labe, tu vei ştii
Şi credincios stăpânului să fii!
Să mârâi şi să muşti pentr-un ciolan
Şi egoist, bănuitor, viclean

Să latri către lună, aiurit,
Să lingi nuiaua care te-a lovit.
Ţinut de unii-n puf, de alţii-n lanţ,
Să fii şi poliţist şi comediant,

Să urli şi să-ţi furi codrul de pâine...
Şi să mori singur, sigur ca un câine.
Şi astfel printre javre şi duşmani
Să-ţi duci întreaga viaţă 40 de ani!

- Ham-ham! (răspunse câinele Grivei),
E prea mult Doamne, zău, mai ia din ei!
- Bine, îţi iau, îi zise Domnul. Treci...
Şi Omului mai dă-i vreo 20!

Veni la rând maimuţa din poveste...
Văzând-o cât de şugubeaţă este,
Eternul Domn al Zărilor şi-al Humii
I-a zis: Tu ai să fii de râsul lumii.

În petice şi cu vopsea pe faţă,
Vei dănţui la circ ca o paiaţă.
Vei face tumbe-n cerc pe trambuline,
Să-şi bată joc copiii toţi de tine.

Zurlie să te caţeri, să faci saltul
Şi să te arunci dintr-un copac în altul.
Să joci, să cazi în cap şi în picioare
Şi dosul să-l arăţi la fiecare...

Te vei hrăni cu ierburi şi castani
Şi-ai să trăieşti... vreo 40 de ani!
- E prea mult, Doamne, şi-s atât de mică!…
A zis maimuţa, cu mişcări zevzece...

- De ţi se pare că-i prea mult, maimuţică,
Din anii tăi dă-i Omului vreo zece!..

Aşa că Omul nostru, cum vă spui,
Trăieşte cei 30 de ani ai lui,
Cei mai frumoşi, cu visul şi avântul
Cu care l-a învrednicit Prea Sfântul.

Iubeşte, înalţă imnuri către soare,
Femei şi vin şi flori şi sărbătoare.
Se-mbată de succes şi de noroc,
Se-avântă-n vraja culmilor de foc,

Trăindu-şi, după cum îi fuse scris,
30 de ani de cântec şi de vis...
Pe urmă-ncepe, lucrul nu e nou,
Să îşi trăiască anii cei de Bou...

Se-nsoară, un indiciu capital
C-a şi intrat în regnul animal.
Face copii şi-n pragul dimineţii
Trage amar la jugul greu al vieţii,

Se îndârjeşte lumea s-o răstoarne...
Şi ca tot boul, poarta-ades şi coarne.
După 50 de ani, de azi pe mâine,
Devine rău şi latră ca un câine...

Viclean şi egoist şi infidel,
I se tot pare că ai ceva cu el.
Te mârâie cu anasâna,
Te linguşeşte-apoi şi-ţi pupă mâna.

Şi bănuie, din toate câte-i spui,
Că vrei să te înfrupţi din ce-i al lui.
Devine, din dinam, degringoladă
Şi, ca un câine, dă şi el din coadă.

Apoi începe, bietul găgăuţă,
Să îşi trăiască anii de maimuţă.
Se-mpuţinează-n trup, încărunţeşte.
Ar vrea să zburde, dar se'mpleticeşte.

Se încovoie, jalnic, ca o drâmbă,
Face figuri frivole şi se strâmbă,
Din şolduri îi atârnă cărnuri vechi.
Îi creşte păr pe nas şi în urechi.

Îi iese-un neg, devine surd şi chel
Şi cei mai tineri îşi bat joc de el.
Copiii chicotesc cu el în cor
Şi mulţi şoptesc c-a dat în mintea lor…

Până-ntr-o zi, cu membrele inerte,
Închide ochii... Dumnezeu să-l ierte!
Aşa că, dacă judeci o lecuţă,
Te naşti un înger blond şi mori maimuţă...

Ion Pribeagu

_________________
Gargarita-Vis-de-floare


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Sa citim o poezie, pe zi
MesajScris: 25 Aug 2017, 21:36 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 29 Iul 2005, 01:47
Mesaje: 5436
Locatie: Tecuci
Nume forum: Lenuta
Aş vrea să-mi cer iertare

Aș vrea să-mi cer iertare acelor care nu-s
și n-au cum să-mi mai ierte suspinul meu supus.
Să cer iertare ierbii stropită cu noroi
și vitei înjugate la carul prea greoi.

Să cer iertare crengii ce-am rupt-o prea ușor
și florilor călcate cu mers nepăsător.
Să cer iertare apei al cărei cer l-am frânt
şi fiecărui geamăt ce-ar fi putut fi cânt.

Să cer iertare pâinii nedată la flămând
și mâinilor nestrânse cu dragoste oricând.
Să cer iertare umbrei pe care am călcat,
- dar cine-mi iartă, Doamne, ce nu-mi credeam păcat?

O, Doamne, măcar de astăzi ajută-mă să știu,
ce pot să mai răscumpăr și mâine-ar fi târziu.
___________
Traian Dorz



_________________
Gargarita-Simfonia-Culorilor


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Sa citim o poezie, pe zi
MesajScris: 19 Sep 2017, 18:26 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 15 Aug 2005, 22:09
Mesaje: 1166
Nume forum: Geta
Câtă iubire, Doamne, ai pus pe lângă noi!
Dar orbi cum suntem azi şi-n suflete prea goi,
Împovăraţi de griji sau gând de-navutire,
Nu ne mai pasă Doamne, călcăm peste iubire.

_________________
Gargarita-Alinare

Să fugi de fapta rea creştine,
Ascult-al Domnului cuvânt
Şi făptuieşte numai bine
Din leagăn până la mormânt


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Sa citim o poezie, pe zi
MesajScris: 07 Oct 2017, 18:38 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 18 Mai 2006, 14:03
Mesaje: 143
Locatie: Departe de Romania
Nume forum: Roxana


Iubeşte-mă-n octombrie, străino,
Că în noiembrie deja-i târziu
Fii pentru mine primăvara iernii
Şi eu o umbră, poate, c-o să-ţi fiu.

_________________
Nu lasa o mica cearta sa distruga o mare prietenie.


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Sa citim o poezie, pe zi
MesajScris: 09 Oct 2017, 20:35 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 08 Mar 2008, 17:58
Mesaje: 452
Nume forum: Stefania
Serghei Esenin - Ne ducem toţi câte puţin mereu

(traducere de George Lesnea)

Ne ducem toţi câte puţin mereu
Către-un liman de tihnă şi-mpăcare.
Poate *ând va trebui şi eu
Bulendrele să-mi strâng pentru plecare.

O, dragi mesteceni, gingaşi şi subţiri!
Şi tu pământ! Şi voi câmpii şi marea!
În preajma sorocitei adormiri
Eu unul nu-mi pot stăpâni-ntristarea.

Pe lumea asta am iubit nespus
Tot ce în trupuri sufletul adie.
Spun: Pace vouă, sălcii ce-n apus
Vă oglindiţi în apa purpurie.

Atât de multe gânduri am urzit
Am scris atâtea cântece visate
Şi, pe pământul trist, sunt fericit
C-am respirat şi c-am trăit de toate.

Sunt fericit c-am sărutat femei
Şi-am lenevit pe iarba parfumată,
Iar fiarelor, ca unor fraţi ai mei,
Eu nu le-am zdrobit capul niciodată.

Acolo, ştiu că nu foşneste-n zări
Cu gâturi lungi de lebădă secara...
De asta-n preajma jalnicei plecări
Eu mă-fior şi simt adânc povara.

Acolo, ştiu că nu vor mai fi fagi,
Nici holde cu aur viu pe nume...
De asta poate mi-s aşa de dragi,
Toţi oamenii cu care trec prin lume.

_________________
Gargarita-Floare-de-liliac


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
Afiseaza mesajele de la anteriorul:  Sorteaza dupa  
Scrie un subiect nou Raspunde la subiect  [ 240 mesaje ]  Du-te la pagina Anterior  1 ... 20, 21, 22, 23, 24

Ora este UTC + 1 [ DST ]


Nu puteti scrie subiecte noi in acest forum
Nu puteti raspunde subiectelor din acest forum
Nu puteti modifica mesajele dumneavoastra in acest forum
Nu puteti sterge mesajele dumneavoastra in acest forum

Cautare dupa:
cron



Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group
Translation/Traducere: phpBB Romania