De puţină vreme, medicii au reuşit să găsească o metodă pentru a trata victimele atacurilor energetice nocive de tipul deochiului sau făcăturilor, descântecelor rele etc. Metoda se bazează pe bioenergie, dozată şi aplicată riguros, ştiinţific. În vremurile acestea tulburi şi stranii, aparatura medicală sofisticată (lasere, tehnică cuantică etc.) coexistă paşnic cu specialistele în descântece de alungare a deochiului şi altor rele.

Ce se ştie despre deochi
Despre natura acestui rău (deochiul, descântecele rele etc.) se cunoaşte însă prea puţin. Duşmanul nevăzut şi neştiut este însă de două ori mai periculos.

Cum putem şti că suntem victimele unei agresiuni energetice
Conan Doyle, autorul aventurilor marelui detectiv Sherlock Holmes, a fost un vestit medium. El a emis cel dintâi teoria existenţei în corpul uman a ceva, numit de el ectoplasmă (în greaca veche, prefixul ecto înseamnă exterior). Prin natura sa, ectoplasma constituie un fel de cheaguri energetice, generate de emoţiile negative. Ele sunt emise din anumite zone ale creierului uman, când acesta se află în anumite stări: iritare, oboseală sau nelinişte. Zonele responsabile de producerea ectoplasmei au fost identificate de neurologi şi neurofiziologi abia acum câteva decenii. Când aruncăm o vorbă rea, o formulare nelalocul ei, nu ne gândim niciodată în ce se poate transforma aceasta pentru cei din jur şi, cu atât mai puţin, ce se petrece cu noi. N-ar strica însă să putem vedea.

Ce sunt klasterii
Când omul este furios, supărat sau puternic ofensat, din ochi îi ies un fel de germeni energetici, numiţi klasteri. Aceştia sunt încărcaţi cu un gând sau o emoţie distrugătoare, care uneori poate chiar ucide. Formaţiunile de ectoplasmă agresivă pătrund în corpul victimei, de cele mai multe ori prin chakra de la baza gâtului (Vishudha) sau prin cea din zona splinei şi a pancreasului (numită Svadhishthana). Aceasta reprezintă, de fapt, agresiunea energetică numită deochi sau făcătură.

Efectele pătrunderii ectoplasmei în organismul victimei
Victima îşi pierde echilibrul sufletesc, simte o apăsare permanentă a unei senzaţii de disperare, de situaţie fără ieşire; apatia alternează cu o impulsivitate maladivă. Metabolismul şi schimburile energetice sunt date peste cap, tensiunea arterială a victimei scade, ca şi metabolismul, bolile cronice (dacă exista) se acutizează. În final, omul agresat de ectoplasmă îşi pierde puterile, se stinge, abandonează orice luptă pentru existenţă. Victima simte că i se întâmplă ceva de neînţeles, dar nici măcar nu încearcă să scape din vârtejul care o trage la fund. Până şi medicii au fost neputincioşi aici, până de curând.

Cum îşi găseşte klasterul victima
Cel ce este victima deochiului, spre exemplu, va trebui să fie recunoscut de agresorul său, care trimite asupra victimei furia-i ucigătoare: ori îşi cunoaşte victima, ori i-a văzut chipul sau cel puţin îmbrăcămintea (cămaşa, spre exemplu).
Deochiul este, de obicei, de două feluri: cu intenţie sau neintenţionat; există însă cea mai surprinzătoare dintre variantele posibile. Iată un exemplu mai mult decât grăitor: medicul-specialist remarcabil în bioenergie care a inventat, de fapt, metoda de extragere a ectoplasmei agresive (numele extraordinarului specialist este Ludmila Serebrennikova) s-a întâlnit cu un caz fără precedent. O femeie a implorat să-i fie extras răul care o chinuia şi ectoplasma a început să iasă şi a tot ieşit, timp de opt zile, fără întrerupere! Este pur şi simplu un mister cum de a putut supravieţui cu o asemenea cantitate de energie negativă, practic mortală, în organism. Acesta a fost un caz de autodeochi, care îi afectează pe cei extrem de înrăiţi (care se sufocă de furie) sau persoanele extrem de sensibile la jigniri şi foarte supărăcioase (să ne amintim sugestiva expresie jignit de moarte).

Modul de actiune a klasterelor
Când îşi atinge ţinta, puterea ucigătoare a klasterelor este dată de informaţia negativă, foarte agresivă, pe care o conţin. Ajuns în corpul victimei, klasterul îi distruge treptat organismul cu vibraţiile sale negative, absorbind potenţialul informaţional şi emoţional al victimei, pe care-l înlocuieşte cu propriul program distructiv. De fapt, aceasta este cauza imbolnavirii victimei. În cazul prezentat anterior, victima s-a otrăvit cu propriul venin. De regulă, aşa se manifestă oamenii foarte răi, plini de venin, în jurul cărora se produce un gol – toţi se feresc să se afle în preajma lor, iar dacă sunt obligaţi totuşi să o facă, sfârşesc prin a se îmbolnăvi. Femeia aceea era furioasă nu pe cineva sau pe ceva anume, ci pe tot şi toate: starea vremii, drumurile, familia, colegii, viaţa, în general. O parte din cantitatea imensă de energie negativă degajată ajunge la cei din preajmă, dar cea mai mare cantitate rămâne blocată în propriul organism al celui ce degajă energia negativă. Aşa a păţit şi femeia despre care este vorba.

Răutatea constituie factorul cel mai nociv
Pericolul cel mai mare îl constituie răutatea şi nu starea de nervozitate. Răutatea, ura, agresivitatea şi jignirea, ofensele, produc cele mai mari daune. Emoţiile, spaima, agitaţia – nu sunt decât reacţii ale creierului la o situaţie concretă, pe când deochiul şi agresiunea energetică sunt consecinţe ale unui atac premeditat. Dacă atacatorul îi spune victimei: Să te lovească infarctul, klasterul trimis de el se va orienta cu precizie spre inima celui vizat. De fapt, totul se petrece după principiul “Unde-i aţa mai subţire, acolo se rupe, căci în zona organului bolnav sau doar slăbit se formează o zonă de vid energetic. Iar aici, după numai 7 minute, klasterul invadator începe să se înmulţească, iar când răul s-a multiplicat, atacul va fi şi mai puternic.

Cine este mai expus la deochi
De obicei, cei mai expuşi sunt oamenii temători, care se tem de umbra lor, cei prea bănuitori, nervoşi sau excesiv de prudenţi. Gândindu-se într-una la posibilele pericole, ei nu trăiesc cu motoarele în plin şi de aceea nu pot şi nu ştiu să se apere. Totuşi, nu ar trebui să ne temem chiar atât de mult: cu cât pericolele sunt mai mari, cu atât şansele de a scăpa cu bine cresc. De ce ? Pentru că în situaţiile-limită este mobilizat subconştientul, care nu prea ştie ce este teama, în schimb are soluţii pentru toate pericolele şi necazurile.

Jignirea, ofensa – mai nocive decât agresiunea
Bucuria o împărţim cu toţi cei dragi, pe când supărarea şi jignirea se ascund în străfundurile fiinţei noastre, atingând concentraţii monstruoase de energie negativă. Supărarea şi jignirea ucid, încet dar sigur. Uneori însă poate ucide şi dintr-o dată. Iată un caz autentic. O doamnă şi un domn, foşti colegi de şcoală, s-au întâlnit după mulţi ani cu totul întâmplător, au vorbit câteva minute, şi-au împărtăşit noutăţile şi s-au despărţit cu o sărutare colegială pe obraz. Numai că scena a fost văzută de un prieten de familie care a ameninţat-o pe doamnă că îi va povesti totul soţului ei, dacă nu va accepta o partidă de amor cu el, prietenul intransigent al soţului. Ne putem imagina indignarea, furia şi tot ce a simţit biata femeie, persoană decentă, serioasă şi plină de bun simţ. Mai ales că a doua zi, aşa-zisul prieten era invitat împreună cu soţia lui la doamna acasă. Iată însă că a doua zi, dis-de-dimineaţă, soţia ticălosului a dat telefon şi a comunicat moartea subită a soţului ei: mergând pe stradă, acesta a căzut şi... gata, era mort. La autopsie nu s-a constatat nici infarct, nici congestie cerebrală, nici emoţie, nimic. Propria-i ticăloşie asociată cu urările femeii indignate de neruşinare şi ticăloşia lui sau cine ştie ce l-au ucis. A primit ce a meritat.

Cum se explică ectoplasma
Pentru eliminarea răului sunt necesare câteva şedinţe la medicul-bioterapeut. Procesul este treptat: se elimină mai întâi ectoplasma din straturile superficiale, de la exterior, apoi cea din straturile profunde. Este nevoie de timp pentru a elimina întreaga cantitate de energie dăunătoare, negativă. Unii dintre cei afectaţi resimt dureri, alţii – doar un disconfort moderat. Unii strigă, proferează injurii, alţii se vaită, gem, iar uneori vindecătorul se transformă într-un traducător al senzaţiilor şi proceselor ce au în loc în organismul bolnavilor (la fel ca cei exorcizaţi, doar că acolo, fiind vorba de slujba ţinută de preoţi cu har, strigătele le scot doar cei exorcizaţi). În timpul şedinţei medicul trebuie să fie atent ca ectoplama să nu pătrundă în alte persoane. Totuşi, cel mai bun remediu este să nu ne dăm bătuţi de greutăţi, să nu ne înfuriem, să nu jignim şi să nu ne considerăm jigniţi din orice. De asemenea, nu trebuie să fim mereu supăraţi, mohorâţi şi acriţi. Calmul şi optimismul ne vor fi un ajutor nepreţuit, astfel încât nu vom reprezenta o pradă uşoară pentru ochiul rău şi gândurile urâte ale nimănui.