Buna dimineata harnicute gargarite.
La mine este abia 10 jumatate, m-am cam intrecut cu somnul.
Ce mai faceti?

Buna seara, dragele mele.
Ce mai faceti?
Noi pe acasa, coasem si ne uitam la TV. Se pare ca asta este trai pe vatrai.
Va imbratisez cu drag.

Scumpa mea Doina, iti multumesc pentru incurajari. Prefer sa nu ma gandesc la momentul acela si cu incredere in Dumnezeu mergem inainte. Totul va fi bine si printesa ne va lumina zilele.
Te imbratisez cu drag si iti doresc multa sanatate sa ai grija de necuvantatoare.
Va pup.

Bună ziua, dragele mele gărgărițe.
Bună ziua, dragă Monica.
Weekend-ul a sosit, ceea ce înseamnă pentru mine puțin goblen. Voi profita pe deplin, căci sărăcuțul meu căluț de o săptămână mă așteaptă.
Va las ceaiul, eu am cafeaua aburinda și vă doresc spor la treaba.
Cu o caldă îmbrățișare,





Multumim spentru ceai, iti trimitem o calda imbratisare de la Focsani si iti dorim sa ai spor la lucru.

Bună dimineața, gărgărițe hărnicuțe și dragă Monica.
Vă doresc o duminică frumoasă și relaxantă.

P.S. Vouă nu vă este dor de primăvara?





Lenuta, cui nu ii este dor de primavara intr-o zi cu zapada murdara, trotuare pline de gheata, mult ger si o mare de cer gri?

Cu gândul la primăvara, cu ochii la liliac, am uitat să vă las cafeaua.

Buna dimineata, dragele mele.

Lenuta, multumesc pentru mireasma primaverii care ne imbie de cum pasim in cafenea. Cafeluta, o refuz, pentru ca bubulina mea nu are voie la asa ceva.
Voi ce mai faceti scumpe prietene? Noi ne invartim prin casa, nu putem coase, asa ca ne facem de lucru. Cred ca astazi o sa imi fac bagajul. Sau daca nu maine. Am atatea emotii, de nici nu le pot descrie.
Va imbratisez cu mult drag si va doresc o zi plina de zambete.

Buna seara, dragele mele gargarite.
Buna seara, draga mea Monica.
Si eu cred ca timpul trece foarte repede. Eu nu mai am timp de nimic. Abia invat sa scriu si sa citesc.
Sunt in clasa zero, impreuna cu piticul meu de sase ani, Gabriel- Nectarie. Daca nu am facut-o la timp o fac acum. Si este tare greu, caci vrem sa ne jucam si sa ne alintam. Si il cred pe mititel, caci nici eu nu vreau sa creasca mare. Vreau sa ramana piticul mamei.
Si de la clasa zero, trec repede la clasa a opta, cu fetita mea de 14 ani, Florentina-Maria. Asa imi place mie, sa fiu la extreme. Dar, nu imi este frica, caci ne descurcam noi trei cumva, caci sotul s-a dat la fund si nu pun baza pe el.
Si unde oare sa mai gasesc timp de goblen? Dar, imi fac eu incet-incet timp.
Va pupic pe inimioare pe toate in parte, dragi gargarite.
Pupici pe inimioare.
Pupici pe inimioara, draga si scumpa Monica.



Draga mea Marina, cum nu ai timp sa te odihnesti si nici sa te dumiresti cat de repede trece timpul, cu siguranta vei ramane mereu tanara, asa ca printul si printesa ta vor avea motive de mandrie cu asa mamica.

Ziua buna, gargarite neobosite!
Ma bucur sa va regasesc si ma bucur sa aflu noutati.
Felicitari, Adelina, pentru puiuta mica! Sa vina pe lume sanatoasa si sa va umple viata de fericire si bucurie!
Monica Adminica, te pup si te imbratisez atat de tare, cat sa cuprinda toata pauza.
Eu v-am tot urmarit din umbra, dar n-am mai apucat sa dau semne de viata. Mi-am schimbat scoala intre timp si am scapat de naveta la tara, dar bat tot orasul pana ajung la lucru pentru ca scoala este in capatul opus al orasului si am a treia tura de clasa pregatitoare. Ajung extrem de obosita acasa si nu imi mai arde de nimic, dar nu am cum sa stau si sa fac ce-mi place mie cel mai mult, adica sa cos. Vara am avut-o extrem de ocupata pentru ca am dat gradul II. Sanatatea mi-a dat si inca imi mai da ceva batai de cap, dar inca este bine si mereu zic sa ma fereasca Dumnezeu de mai rau. Irinuca a inceput clasa pregatitoare, a crescut, incepe sa se domnisoreasca si face fite.
Avem un nou membru in familie (un motan zapacit si antisocial care are aproape 2 ani).
Manata de la spate (ca sa nu zic fortata) de tata am facut scoala de soferi si dupa indelungi staruinte ale tatalui am dat si examen si l-am luat din prima, dar mi-a trebuit mult sa imi conving eu capul ca pot face si asta (am inceput scoala la inceput de octombrie si am dat sala pe 24 iulie. Si atunci m-am dus gandindu-ma ca este pacat de banii investiti si ca expira anul in care puteam da examenul. Prin urmare, de un an si jumatate ma chem sofer. Mi-am demonstrat ca pot, dar ca increderea in mine este aproape 0. Lucrez si la asta, dar imi cam da cu virgula. Cam astea sunt, pe scurt, noutatile mele.
Ma bucur ca am intrat in casuta voastra curata, maturata si luminoasa. Sper (imi doresc, de fapt) sa reusesc sa vin in vizita mai des.



Lori, m-a incantat revederea ta in gradina.

In privinta navetei, tu este precum printesa mea. Pana acum trei luni lucra la Aeroport Otopeni si facea cam 30-40 minute pana la serviciu, motiv sa isi caute un job mai aproape de casa, ca pierdea mult timp pe drum. Acum, face de acasa pana la firma la care lucreaza cel putin 50 minute, ca deh, si domiciliul si firma sunt in centrul Bucurestiului (!).

Motanul? Bine ai venit in clubul celor cu animalute antisociale. La noi este Rocky.

Calitatile de soferita ti le dezvolti (spunea Gina, soferita din gradina noastra) doar pe traseu. Frana este la noi, oricum.
Incredere maxima!

Pup manutele printesei tale, iar pentru tine apelez la serviciile Arhanghelului Rafael sa te ia in grija lui.

Iti trimit o calda imbratisare de la Focsani