Acum este 25 Mai 2018, 04:48

Ora este UTC + 1 [ DST ]





Scrie un subiect nou Raspunde la subiect  [ 20 mesaje ]  Du-te la pagina 1, 2  Urmatorul
  Versiune printabila Subiectul anterior | Urmatorul subiect 
Autor Mesaj
 Subiectul mesajului: Re: Tu ce crezi, crestine?
MesajScris: 24 Apr 2013, 14:13 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 09 Mar 2006, 02:19
Mesaje: 223
Nume forum: Svetlana
Asa este, Dorina.


_________________
Nu putem trai fara prietenie, dupa cum nu putem trai fara apa si foc.


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Tu ce crezi, crestine?
MesajScris: 24 Apr 2013, 20:24 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 17 Apr 2012, 19:49
Mesaje: 1752
Locatie: Botosani
Nume forum: Gela
Sunt de acord cu tot ce ai spus. Ar trebui sa sacrificam timpul nostru pentru a ne ruga si a ne pocai, nu pentru a taia miei.

_________________
Gargarita-Inocenta-Zambetului-de-Copil


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Tu ce crezi, crestine?
MesajScris: 05 Mai 2013, 15:20 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 15 Aug 2005, 22:09
Mesaje: 1191
Nume forum: Geta
Paștele și însemnătatea lui

Cuvântul Paști (acceptat și ca Paște) provine în limba română din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântul de origine evreiască Pesah (trecere), moștenit de evrei de la egipteni. Evreii numeau Paseha (Paști) — sau sărbătoarea azimilor — sărbătoarea lor anuală în amintirea trecerii prin Marea Roșie și a eliberării lor din robia Egiptului (Ieșire XII, 27), care se prăznuia la 14 Nisan și coincidea cu prima lună plină de după echinocțiul de primăvară.
Termenul ebraic de Paști a trecut deci în vocabularul creștin pentru că evenimentele istorice care sunt comemorate în sărbătoarea creștină, adică patimile, moartea și Învierea Domnului au coincis cu Paștile evreilor din anul 33. Însă este de la sine înțeles că obiectul sau motivul Paștilor creștine este cu totul altul decât al Paștilor evreilor, între vechea sărbătoare iudaică și cea creștină nefiind altă legătură decât una de nume și de coincidența cronologică.
O altă interpretare, răspândită în secolele trecute la catolici, a fost aceea de pascha – passione, de la passione – suferință (în greacă πάσχω (páscho – sufăr), πάσχει (páschei – suferă).

Semnificaţie

Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paştele.

Durata

Paştele creștin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paşti) şi sărbătoarea Înălţarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.

Obiceiuri de Paști

Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roșii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Iisus.
Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară și alte mâncăruri tradiționale: pască, cozonac, drob.
Unele obiceiuri asociate acestei sărbători, cum ar fi iepurașul de Paști sau căutarea ouălor colorate s-au răspândit și printre necreștini. (Conform Wikipedia)

Iepurașul de Paşti

Iepurașul de Paşti este un simbol păgân, emblemă a fertilităţii, asociat de creştini cu apariţiile lui Iisus dupa Înviere. Prima menţionare a iepuraşului ca simbol pascal apare în Germania, în 1590. În unele regiuni din această ţară se credea că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate altfel în noaptea dinaintea Paştelui.
În tradiţia păgână anglo-saxonă exista o zeiţă pe nume Eostre, cunoscută drept zeiţa primăverii. Simbolurile ei principale erau oul şi iepurele. Există o legendă potrivit căreia zeiţa a găsit o pasăre rănită în timpul iernii, iar singura soluţie pentru a o salva a fost să o transforme în iepure. Deşi nu mai era pasăre, iepurele putea să facă ouă.
Primăvara avea loc un festival dedicat zeiţei, care ţinea din martie până la sfârşitul lui aprilie. Când creştinismul a ajuns la anglo-saxoni, multe tradiţii din timpul festivalului lui Eostre au fost adaptate în ceremoniile în onoarea Învierii lui Iisus, întrucât aveau loc în acelaşi timp şi îi încurajau pe păgâni să se convertească. Drept rezultat, numele Paştelui în engleză, Easter, provine de la Eostre.
Iepuraşii fac parte din poveste întrucât sunt simbolul lui Eostre, dar şi penrtu că iepurii sunt puternic legaţi de lună în tradiţia păgână. Iepurele era şi un simbol al lunii, iar ciclurile lunii determină în ce zi sărbătorim Paştele în fiecare an.
În Germania, iepuraşii de Paşte erau albi şi se credea că dacă un copil este foarte cuminte, un iepuraş le va aduce un coş plin de ouă colorate. Tot în Germania s-au născut şi primii iepuraşi de Paşte dulci, în secolul 19. Ei erau făcuţi din aluat de foi şi zahăr.
În zilele noastre, iepuraşul de Paşte există cam în toată lumea, existând doar mici diferenţe între tradiţii. Există însă câteva locuri unde iepurele este înlocuit de alte animale. În Elveţia, de exemplu, cucii aduc ouăle colorate la copii, iar în anumite zone din Germania, cei mic cred în vulpiţa de Paşte. (realitatea.net)

Mielul de Pasti la evrei

Sarbatoarea Sfintelor Pasti a fost instituita de Dumnezeu prin Moise, inainte ca poporul evreu sa treaca prin Marea Rosie.

Pentru ca egiptenii au refuzat sa-i elibereze pe iudei din robie, Dumnezeu a trimis asupra lor zece plagi, cea mai aspra fiind moartea celor intai nascuti. Pentru a-i feri pe iudei de aceasta pedeapsa, le-a poruncit sa sacrifice un miel si sa unga cu sangele acestuia pragurile usilor si ferestrelor. Astfel, in ziua de 14 nissan (aprilie), fiecare familie iudaica a sacrificat un miel, pe care l-a mancat cu azima (paine nedospita, deoarece nu au avut timp sa lase aluatul sa creasca) si ierburi amare. Azima este simbolul robiei, al mizeriei indurate ca robi, iar ierburile amare semnifica viata petrecuta de israeliti in timpul robiei egiptene.
In cartea Exodului ne este relatat modul in care Dumnezeu i-a cerut lui Moise sa celebreze Pastile: “Mielul sa va fie de un an, parte barbateasca si fara meteahna, si sa luati sau un miel sau un ied, sa-l tineti pana in ziua a paisprezecea a lunii acesteia si atunci toata adunarea obstii fiilor lui Israel sa-l injunghie catre seara. Sa ia din sangele lui si sa unga amandoi usorii si pragul cel de sus al usii casei unde au sa-l manance. Si sa manance in noaptea aceea carnea lui fripta la foc; dar s-o manance cu azima si cu ierburi amare. Dar sa nu-l mancati nefript deajuns sau fiert in apa, ci sa mancati totul fript bine pe foc, si capul cu picioarele si maruntaiele.
Sa nu lasati din el pe a doua zi si oasele lui sa nu le zdrobiti. Ceea ce va ramane pe a doua zi sa ardeti in foc. Sa-l mancati insa asa: sa aveti coapsele incinse, incaltamintea in picioare si toiegele in mainile voastre; si sa-l mancati cu graba, caci sunt Pastile Domnului, in noaptea aceea voi trece peste pamantul Egiptului, si voi lovi pe tot intai-nascutul in pamantul Egiptului” (Exod 12, 1-11).
Sunt persoane care sustin ca modul celebrarii este o reminiscenta a pastorilor nomazi din Orient, care se mutau dintr-un loc in altul din cauza secetei. Ei sacrificau un miel inainte de plecare, cu credinta ca vor fi feriti de duhurile rele in timpul calatoriei. Cu sangele mielului ungeau stalpii si betele de la corturi.
In timpul regelui Iosia, pe la jumatatea secolului al VII lea i. Hr., Pastile a devenit o sarbatoare care se oficia doar la templul din Ierusalim. Mielul nu mai era sacrificat de capul familiei, ci de un preot, iar cu sangele mielului nu mai erau unse usile caselor, ci era stropit altarul.
In cartea Misna, in partea care poarta denumirea Pesahim, ne este descris modul in care serbau iudeii Pastile, in ultimele zile ale templului lui Irod. Din aceasta carte aflam ca mieii erau sacrificati in curtea exterioara a templului. Preotii erau aliniati pe doua randuri. Pe un rand preotii aveau un lighean de aur in mana, pe celalalt rand, aveau un lighean din argint. In aceste ligheane era strans sangele mieilor sacrificati. Ultimul preot din rand avea datoria de a stropi altarul cu sangele adunat (sangele mielului simbolizeaza eliberarea de pacate).
Dupa ce templul din Ierusalim a fost daramat de romani, in anul 70 d.Hr., s-a adoptat celebrarea Pastelui in familie, asa cum se intampla si in prezent.
Pastile la evrei se celebreaza timp de opt zile, in perioada 15-22 Nisan. (crestinortodox.ro)

Mielul de Pasti la crestini

Pentru crestini, Sfintele Pasti este tot o trecere, insa una de la moarte la viata. Prin Pasti, creștinii nu comemoreaza eliberarea evreilor din Egipt, ci praznuiesc moartea si Invierea lui Hristos. Profetul Isaia, vorbind despre patima Domnului spune: “ca un miel spre junghiere s-a adus…“ (Is. 53, 7). Deci, pentru crestini, Hristos devine Mielul care Se jertfeste pentru mantuirea neamului omenesc. In Denia Prohodului se spune: “Coasta Ti-au impuns, mainile Ti-au pironit, Stapane si cu rana Ta din coasta ai vindecat neinfranarea mainilor stramosilor”.
Mielul jertfit si mancat de evrei cand serbau Pastile, era o prefigurare a Mielului lui Dumnezeu Care ridica pacatele lumii (Iesirea 12, 46) si se ofera ca hrana pentru viata vesnica. Sfantul Apostol Pavel ne indeamna sa serbam Pastile intr-o noua perspectiva: “Iata Hristos, Pastile nostru, S-a jertfit pentru noi; sa praznuim, deci, nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul rautatii si al viclesugului, ci cu azimile curatiei si ale adevarului” (I Cor. 5, 7-8).
Asadar, crestinii nu sunt datori sa taie miei de Pasti, ci sa depuna tot efortul pentru a se impartasi cu Trupul si Sangele lui Hristos in cadrul Sfintei Liturghii. (crestinortodox.ro)

Sursa: http://filedelumina.ro

_________________
Gargarita-Alinare

Să fugi de fapta rea creştine,
Ascult-al Domnului cuvânt
Şi făptuieşte numai bine
Din leagăn până la mormânt


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Tu ce crezi, crestine?
MesajScris: 12 Mai 2013, 15:58 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 13 Iun 2006, 14:16
Mesaje: 153
Nume forum: Floare de colt

_________________
Gargarita-O-floare-care-nu-sta-la-colt.


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Tu ce crezi, crestine?
MesajScris: 13 Mai 2013, 10:26 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 15 Mar 2007, 11:56
Mesaje: 896
Nume forum: Mariuta

_________________
Gargarita-Oda-Gargaritelor


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Tu ce crezi, crestine?
MesajScris: 15 Mai 2013, 13:29 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 09 Mar 2006, 02:19
Mesaje: 223
Nume forum: Svetlana

_________________
Nu putem trai fara prietenie, dupa cum nu putem trai fara apa si foc.


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
 Subiectul mesajului: Re: Tu ce crezi, crestine?
MesajScris: 19 Mai 2013, 13:12 
Neconectat
Avatar utilizator

Membru din: 22 Sep 2007, 20:09
Mesaje: 163
Nume forum: Gina

_________________
Gargarita-Super-Soferita


Sus
 Profil SEARCH_USER_POSTS 
 
Afiseaza mesajele de la anteriorul:  Sorteaza dupa  
Scrie un subiect nou Raspunde la subiect  [ 20 mesaje ]  Du-te la pagina 1, 2  Urmatorul

Ora este UTC + 1 [ DST ]


Nu puteti scrie subiecte noi in acest forum
Nu puteti raspunde subiectelor din acest forum
Nu puteti modifica mesajele dumneavoastra in acest forum
Nu puteti sterge mesajele dumneavoastra in acest forum

Cautare dupa:
cron



Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group
Translation/Traducere: phpBB Romania