Un bătrân maestru de arte marțiale călătorea odată cu un vaporaș pe un râu. Printre pasageri era și un tânăr recalcitrant care îmbrâncea și înjura pe toată lumea, lăudându-se că este invincibil. La un moment dat, se legă și de bătrân, împingându-l pentru a trece mai departe. Maestrul nu zise nimic și se feri din calea lui.
La un moment dat, făcându-i-se foame, maestrul scoase din traistă niște pâine și se așeză s-o mănânce. Tânărul cel obraznic se apropie și-i zise:
- Moșnege, mi-e foame, dă-mi mâncarea ta!
Bătrânul rupse pâinea în două și-i întinse o jumătate.
- Tu n-auzi că mi-e foame? Dă-mi toată mâncarea!
- Dacă îți dau tot, eu rămân flămând.
- Și ce-mi pasă mie? Ori îmi dai tot, ori te omor în bătaie?
Atunci maestrul îi zise:
- Accept provocarea ta. Dar dacă ne batem, pe acest vas mic nu avem loc să ne desfășurăm. Uite acolo o insuliță. Luăm barca asta mică și mergem și luptăm acolo. Vorbesc eu cu căpitanul vasului.
- Ha ha ha. Moșnege, tu nu știi cine sunt eu. Abia aștept să te snopesc în bătaie.
Cei doi luară barca și se duseră pe insuliță.
- Din câte știu, regula duelului e să stăm spate în spate și să ne îndepartam unul de altul 20 de pași, spuse bătrânul. Numară tu cu glas tare, pașii.
Tânărul începu numărătoarea, făcând pașii ceruți de bătrân. La 20 se întoarse brusc și se repezi spre bătrân să-l distrugă. Dar ramase încremenit. Bătrânul vâslea vesel spre vaporaș.
- Lașule, fricosule, strigă tânărul. Ce stil de luptă practici tu?
- Stilul meu se numește necombativ. Folosindu-ți mintea și mai puțin mușchii, poți câștiga multe confruntări!
Tânărul rămase pe insuliță, aruncând cuvinte grele la adresa bătrânului.
Maestrul însă și-a continuat călătoria pe vas, bucuros că nu trebuise să lupte. L-ar fi ucis pe tânăr, cu o singură lovitură.

Sursa: http://filedelumina.ro/