Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele proorocului Ieremia, praznuit de Biserica Ortodoxa in ziua de 1 mai.

In traditia milenara, sarbatoarea de Armindeni este dedicata zeului vegetatiei, cel care protejeaza vitele, caii, holdele semanate, viile si livezile. Nu in cele din urma, ziua de Armindeni este o sarbatoare dedicata prosperitatii gospodarilor foarte harnici.

Cine a fost Proorocul Ieremia



Sfantul Prooroc Ieremia, unul dintre cei patru mari profeti ai Vechiului Testament, este praznuit in ziua de 1 mai de Biserica Ortodoxa.
La 1 Mai, romanii sarbatoresc Armindenul.

In traditia populara romaneasca, sarbatoarea de Armindeni, numita si "Ziua Pelinului" si Pomul lui Mai semnifica inceputul verii, fiind consacrata belsugului si rodirii pamantului.

Sfantul Ieremia, Profetul care a vestit atat robia poporului iudeu de catre babilonieni, cat si Nasterea lui Mesia din Fecioara Maria, a fost numit profetul lacrimilor si al plangerilor: Sfantul Ieremia a compatimit poporul iudeu si l-a plans, pentru ca se indepartase de Dumnezeu, crezand doar in puterea idolilor si, de aceea, s-a abatut asupra lui mania divina.

Sfantul Prooroc Ieremia a trait in jurul anului 600 inainte de Hristos, sub domnia a patru regi din tara lui Iuda: Iosia, Ioachim, Iehonia si Sedechia. Primele profetii le-a facut chiar la varsta de 15 ani. Toate prorocirile lui s-au implinit pe deplin. Regelui Ioachim, de exemplu, Sfantul Ieremia i-a prorocit ca, dupa moarte, trupul sau va fi aruncat in afara zidurilor Ierusalimului si nu va fi ingropat cu cinstea care i se cuvine. De asemenea, si profetia facuta regelui Iehonia s-a implinit intru totul: acesta a fost luat rob in Babilon impreuna cu familia si a murit acolo.

Tot Ieremia a profetit decaderea imparatiei lui Iuda, iar la scurt timp babilonienii au cucerit Ierusalimul. Robia babiloniana a durat timp de 70 de ani, asa cum a prorocit Sfantul Ieremia, in timp ce falsii profeti vorbeau despre eliberarea din aceasta robie dupa cativa ani. Dupa ce Ierusalimul a fost robit de catre Nabucodonosor, imparatul Babilonului, Proorocul Ieremia a coborat la Dafne, in Egipt, unde a trait timp de patru ani.

Rugaciunile Profetului au distrus aspidele, care-i invadau pe egipteni. Mai mult, Proorocul i-a scapat pe egipteni si de furia fiarelor care se ascundeau prin ape (efot, cum le numeau egiptenii sau crocodili, in limbajul elinilor). Se spune ca, si in zilele noastre, crestinii care se roaga la mormantul Proorocului, luand tarana de acolo, se vindeca de muscaturile aspidelor.

Sirul profetiilor extraordinare nu s-a oprit aici: Sfantul Ieremia le-a prorocit egiptenilor decaderea idolilor la care se rugau si venirea Fecioarei Maria cu Pruncul. Sfarsitul Proorocului a fost tragic. Dupa prorocirile facute in Egipt, Sfantul Ieremia a fost omorat de evrei cu pietre. Deoarece egiptenii l-au apreciat si s-au bucurat de ajutorul Sfantului, acesta a fost ingropat in locul de inmormantare al lui Faraon.

Sarbatoarea de Armindeni (Pomul de Armindeni) a fost celebrata inca din vremea dacilor, iar Profetul Ieremia, praznuit in ziua de 1 Mai, a intrat in onomastica romanilor in secolul al XV-lea.

Armindenul aminteste de prigonirea lui Iisus

Sarbatoarea de Armindeni aminteste si de prigonirea lui Iisus. Traditia spune ca atunci cand Irod omora copiii, punea cate o ramura verde la poarta familiei de unde ar fi continuat macelul in ziua urmatoare. Insa, a doua zi, au aparut ramuri verzi la toate casele, iar Irod a fost derutat si n-a mai stiut unde sa-l caute pe Iisus.

Traditii pentru spor si sanatate

Armindeni se numeste pomul (fag, stejar sau plop) adus din padure, in ajunul sarbatorii, pom care se aseaza in fata portii, a casei sau in mijlocul gospodariei, dupa ce a fost curatat de ramuri, pana aproape de varf.

Puterea magica a Pomului vietii

Din vremuri indepartate, indeosebi tinerii din mediul rural cred in puterea magica a Armindenului. De aceea, in ajunul sarbatorii tinerii aduc din padure crengi verzi de fag, de stejar sau un pom intreg pe care-l sadesc in mijlocul curtii sau la poarta. Prin traditie, acest arbust se numeste Pomul lui Mai sau "Pomul vietii" si este impodobit, dupa un ritual stravechi, cu multe spice si flori. Pomul lui Mai ramane in fiecare gospodarie pana la vremea secerisului.

Dupa aceasta etapa, cu lemnul Armindenului se face foc cand gospodarii vor coace prima paine preparata din faina obtinuta din noua recolta de grau. Oamenii implinesc acest ritual fiind convinsi ca familia lor si intreaga gospodarie vor fi aparate de puterea distructiva a duhurilor rele sau a strigoilor pana la viitoarea sarbatoare de Armindeni. Atunci, ritualul se repeta din nou.

In multe localitati din judetul Botosani, din tulpina Pomului vietii se prepara lancea (batul) care va deveni steagul de nunta.

In familiile care au fete de maritat, de Armindeni se planteaza in fata portii puieti de mesteacan, care atrag ursitul - sufletul pereche.

Petreceri campenesti

In aceasta zi se mai organizeaza petrecerea campeneasca numita "Bautul Martisorului". Cu acest prilej, se scoate martisorul agatat de ramurile pomilor din gospodarie sau din gradina, la data de 1 Martie. Conform traditiei populare, in aceasta zi se organizeaza petreceri la padure sau la camp, unde se prepara friptura de miel si se bea doar pelin sau vin rosu, pentru schimbarea sangelui si pentru prevenirea bolilor.

Obiceiuri in "Ziua Pelinului"

Armindenul este ziua potrivita pentru recoltarea plantelor medicinale amare; in popor, de Armindeni este sarbatorita si Ziua pelinului, cand planta are puteri magice.

In aceasta zi, barbatii poarta un manunchi de pelin la palarie si nu lucreaza la camp sau in gospodarie, ca si femeile. In acest caz, sarbatoarea se respecta pentru ca vinul obtinut in urma cu un an sa nu faca floare si sa se conserve bine.

Ziua Pelinului

Tradita spune ca, daca pelinul cules in aceasta zi se adauga in bautura amatorilor de licori bahice, ii lecuieste pe bautori de naravul exceselor.

De ziua pelinului, oamenii poarta frunze de pelin la palarie, in buzunare sau langa tacamul cu care mananca la masa in ziua de Armindeni. De asemenea, frunzele de pelin se pun intre haine si in asternut, intre gospodariile dintr-o comunitate unde se intampla frecvent multe necazuri.

De Armindeni, femeile este bine sa mearga la camp si la padure sa adune plante de leac pentru farmacia casei.

Ritual pentru a fi mereu in forma

In ajunul sarbatorii, exista traditia ca membrii familiei sa-si spele fata si mainile cu roua, cazuta in noaptea de Armindeni, pentru a fi mereu in forma, iar bolile si paguba se stea departe de familia respectiva.

Zi ideala pentru unele semanaturi

Potrivit calendarului popular, pana la Armindeni se seamana porumbul, dar ziua de Armindeni este ideala pentru a semana pepenii, castravetii si diferite soiuri de fasole.

Interdictii in ajunul sarbatorii

De asemenea, in ajunul sarbatorii de Armindeni, femeile nu lucreaza in gospodarie sau la camp; ele respecta aceasta interdictie, pentru ca pamantul sa rodeasca si comunitatea in care traiesc sa fie aparata de furtuni si de invazia insectelor.

Acum, femeile nu trebuie sa framante nici paine, pentru ca aluatul se mucegaieste.

Gospodarii, care detin suprafete mari, cultivate an de an cu vita de vie, nu este bine sa munceasca in vie. Un vechi ritual, respectat din mosi-stramosi, spune ca viticultorii trebuie sa se odihneasca in ziua de Armindeni, pentru ca gospodariile lor sa fie aparate de grindina si de insectele daunatoare.

Sarbatoare si pentru animalele de povara

Armindenul este si sarbatoarea animalelor de povara: vitele nu se folosesc la muncile agricole si nu se injuga. Traditia spune ca, atunci cand nu se respecta aceasta datina, vitele vor muri, iar stapanii lor se vor imbolnavi de multe ori pe parcursul acelui an.

In anumite zone, de Armindeni, oamenii sarbatoresc "Ziua boilor" si aceste animale de povara nu se folosesc la muncile campului. Gospodarul care nu respecta aceasta interdictie atrage moartea animalelor din gospodarie, iar starea lui de sanatate se deterioreaza in mod vizibil.

Lumina pentru cei inecati

Pe malul apelor, unde s-au inecat fara voia lor satenii, se implineste un ritual: se aprind lumanari si se infig in pamant. Tot atunci, rudele decedatilor aduc pachete cu mancare si le impart trecatorilor in memoria celor inecati. Se spune ca sufletele acestora se aduna in jurul lumanarilor aprinse si se bucura ca n-au fost uitate.

Obiceiuri pentru spor in gospodarii si pentru sanatate

In ajunul sarbatorii, gospodarii impodobesc cu ramuri verzi stalpii portilor, usile casei, intrarea in adapostul vitelor, hambarelor si pomii infloriti. Potrivit traditiei, ramurile verzi sporesc bucatele in gospodariile impodobite cu Armindeni, impiedicand spiritele rele sa patrunda in casele gospodarilor.

Petreceri la iarba verde

De Armindeni, oamenii petrec la iarba verde cu bunatati preparate in gospodarie, cu carne de miel si cas, iar bautura traditionala este vinul-pelin, care sa-i mentina pe gospodari sanatosi, pana la anul viitor.

In multe zone geografice, de Armindeni se organizeaza petreceri la padure, se prepara fripturi de miel la gratar, se bea pelin sau vin rosu, care ajuta la schimbarea sangelui si combate anemia. La intoarcerea in sat, barbatii isi impodobesc palariile cu flori de liliac si cu frunze de pelin.

Petrecerea "Bautul Martisorului"

In aceasta zi se mai organizeaza petrecerea campeneasca numita "Bautul Martisorului". Cu acest prilej, se scoate martisorul agatat de ramurile pomilor din gospodarie sau din gradina, la data de 1 Martie. Conform traditiei populare, in aceasta zi se organizeaza petreceri la padure sau la camp, unde se prepara friptura de miel si se bea doar pelin sau vin rosu, pentru schimbarea sangelui si prevenirea de boli.

Ziua Pelinului

De ziua pelinului, oamenii poarta frunze de pelin la palarie, in buzunare sau langa tacamul cu care mananca la masa in ziua de Armindeni. De asemenea, frunzele de pelin se pun in pat, intre gospodariile dintr-o comunitate unde se intampla frecvent multe necazuri.

In ajunul sarbatorii, exista traditia ca membrii familiei sa-si spele fata si mainile cu roua, cazuta in noaptea de Armindeni, pentru a fi mereu in forma, iar bolile si paguba se stea departe de familia respectiva.

Sursa: http://stirile.rol.ro