|
Când văd cerul plin de stele, licărind în toiul serii, Când văd luna că răsare din cămările tăcerii, Când văd razele de soare cum se-alintă pe câmpie, Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie! Când mă cheamă codrul vara cu-al său susur de izvoare, Când vad pomii primăvara îmbrăcaţi de sărbătoare, Când văd fulgii de zăpadă zbenguindu-se pe glie, Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie! Când vorbesc cu liliacul sau cu crinul de la drum, Când regina nopţii, seara, mă îmbată de parfum, Când mă-nvăluie mireasma de salcâm, de tei, de vie, Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie! Când ascult privighetoarea în al serii freamăt blând, Ce-şi înalţă-n priveghere, către ceruri al său cânt, Când aud, venind din boltă, mândru glas de ciocârlie, Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie! Când văd pruncii că se joacă fără griji şi fără teamă Şi nu-i nimeni între dânşii fără tată, fără mamă, Când aud că nevoiaşii au scăpat de sărăcie, Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie! Când de oameni, fără vină, sunt adesea crunt lovit, Mă gândesc degrab la Domnul, care-a fost şi răstignit Şi, atunci, o sfântă pace dăruindu-mi Domnul mie, Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie! Când simt harul că se-ndură, şi coboară peste noi, Şi-şi revarsă peste lume al harismelor şuvoi, Când, mirat, privesc la pana, care scrie-o poezie, Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie! Când privesc colindătorii înfruntând de zor nămeţii, Când privesc cu drag copii, savurând grandoarea vieţii, Când mă prind în taină zorii, cugetând la veşnicie, Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie! Când aud că-n miez de noapte mai sunt oameni ce se roagă, După ce-au trudit prin lanuri ori prin fabrici ziua-ntreagă, Când văd candela aprinsă în mireasmă de tămâie, Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie! Când mă întâlnesc cu fraţii şi îmi dau îmbrăţişare, Când aud că este pace între oameni şi popoare, Când aud că sunt familii unde este armonie, Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie! Când văd pruncii că se-nchină şi vorbesc cu Dumnezeu, Când văd tineri care cântă la biserică mereu Şi aduc Treimii Sfinte într-un glas doxologie, Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie! Când Iisus Mântuitorul la Biserică ne cheamă Să luăm preascumpul sânge şi preasfântul trup, cu teamă, Când primesc de la părinte Sfânta Euharistie, Simt aşa o bucurie... şi zic: Doamne, slavă Ţie! Când rostesc: Iisuse, Doamne, miluieşte-mă pe mine, Şi ajută-i pe aceia ce Te laudă pe Tine, Când m-aşez la rugăciune, sau la Sfânta Liturghie, Când zic: Doamne, slavă Ţie, simt aşa o bucurie...!
_________________ Geta - Gargarita-Alinare
Să fugi de fapta rea creştine, Ascult-al Domnului cuvânt Şi făptuieşte numai bine Din leagăn până la mormânt
|