Citesc o carte bisericeasca, luata de la duhovnicul meu si acolo am gasit intrebarea din titlu cu referire la animale, copaci si restul naturii.
Ideea se continua cu intrebarea: Asta vrei sa lasi tu mostenire copiilor tai? si apoi indemnul de a face ceva in acest sens (Daca nu o faci tu, atunci cine? Daca nu o faci acum, atunci cand?).
Mi-am adus aminte de bietele pasari namolite in petrolul deversat in mari, de focile de mare si hermine, innecate in propriul lor sange, de miile de animale ucise pentru blana lor.

Asa este Doamne, ucidem viata pe care ne-ai dat-o si nu avem nici macar scuza sacrificiului pentru propria noastra supravietuire.

Frumos extras, Geta. Din pacate si intrutotul adevarat.

Acum cateva minute am primit un mail de la o cunostiinta cu caini spanzurati de un picior intr-o padure, atarnand cu capul in jos. Iti dai seama ca pe langa faptul ca ucidem, suntem si sadici? Mi-am imaginat urletul cainilor acelora pana au murit si cum cei mai puternici i-au privit pe ceilalti cum se sting. Nu-mi iese din minte imaginea.
Au fost probabil adusi in saci si executati omeneste. Era un cantec: care-i omul, care-i animalul?
Si te mai intrebi de ce tineretul fuge de isi rupe picioarele din Romania.

Cat ani mai avem nevoie pentru a ajunge o natiune civilizata? Om fi blestemati?
Oare noi cei care luptam pentru societatea civila, mai are rost sa o facem?
Pentru ce imi petrec mai mult de jumatate din timpul meu pentru a aduce alinare celor in nevoie, pentru ce imi distrug sanatatea veghind la capataiul bolnavilor, noaptea, de ce imi petrec weekendurile prin coclauri, ca sa duc ajutoare umanitare?
Uneori ma simt epuizata, dar imi zic ca trebuie sa raman implicata pentru ca asa este omeneste.
Sa pun in balanta cei doi de omeneste din acest text? Of!

Tare nu mi-as dori sa traiesc ce traieste Bica si ce traiesc parintii vostri, gargaritelor-de-departe, aici in Romania. Dorul este o sintagma ce nu poate fi tradusa. Mi-este teama sa nu ajung decat un alt parinte ce ofteaza cu dor dupa copiii lor si nepotii lor.

Geta sa fii sanatoasa si sa ajungi sa iti vezi visul cu ochii, adica daca Domnul da viata, viata sa facem si noi.