Insanatosire grabnica draga Doina.
Pup dulce.

Doina, noi avem nevoie de tine si iti dorim sa te faci bine repede.

Draga Nic, parca zici ca este lupoaica mea. Este tare caraghios.
Pup dulce.

Ovidia, al nostru isi zdrangane castronul pana ce luam seama la el ca-i trebuie mancare. La fel face si daca ramane fara apa.

Te pup si eu si babuta mea.

Am gasit un citat al lui Mark Twain: Intram in Rai prin favoritism. Daca ar fi sa intram dupa merite, cainele meu ar fi inauntru si eu afara.

Draga Nic a mea asa face de cand am gasit-o. Daca i-am legat castronul acum ia cate o piatra si se plimba cu ea. Am zis ca o sa o iau la munca in loc de excavator. Pup dulce si eu pe voi.

Ovidia, am avut cu ani in urma un caine comunitar pe care l-am adoptat. Nu avea voie sa iasa din curte, dar era bun saritor (ca o pisica), iar babuta mea nu il putea tine in frau.
In fiecare seara cand ieseam de la scoala, il gaseam in fata scolii, asteptandu-ma. Ma conducea pana acasa. Imi stia orarul in fiecare an pentru ca am urmarit din cancelarie, nu aparea inaintea de ora iesirii mele din scoala.
Daca aveam consiliu si ieseam mai tarziu din scoala, era acolo, langa poarta, stana de piatra.
Avea obiceiul ca atunci cand incepea frigul, sa fure presul de la usa. Pentru ca il certam, mai tarziu, venea sa ne spuna la geam ca are nevoie de ceva ca ii este frig. Noi deschideam geamul si ii spuneam ca are voie sa ia presul, iar el fugea sa si-l ia in primire.
Am multe amintiri frumoase de la el si am suferit toata familia ca dupa un membru drag dupa ce a murit.

Mai stii? Poate chiar ar fi de ajutor la cariera. Numai, ai grija sa-i faci protectia muncii.