Machetti Lodovico

Nu cunosc autorul, dar mi se pare un fragment din: Pe aripile vantului.

Jeni, ii gasim noi un coltisor si va fi ca o fereastra in timp.
Adnana, depinde cate suntem cele care ni-l dorim, cat de mult il dorim si stii tu, speranta moare ultima (dar n-o lasam sa
moara, nu-i asa?)

Ar fi fabulos, Letitia. Ma duce gandul si la o rama aurita. Dar ar trebui si o casa pe masura.

Imi dau seama ca sunt un pic contra val, dar cum nu stiu cand voi mai avea ocazia de a poposi mai des si lung printre voi, am sa mai vin cu o propunere, care, oricum nu este o premiera.

Cred ca inutil sa reamintesc, ca prima iubire nu se uita niciodata.
Aceasta mica paranteza este doar pentru a va povesti de prima iubire a tatalui meu. Nu trageti concluzii prea repede, ca nu ma refer la mama, ci, la cea din domeniul sau de lucru, pentru ca modelul pe care-l propun este mereu acelasi: o locomotiva cu aburi.
Inceputurile lui a fost ca fochist pe o astfel de locomotiva, iar noi copiii eram atat de captivati de povestirile lui si nedumeriti cum o locomotiva poate functiona pe carbuni. Noi, deja am prins cea pe motorina si imediat dupa, pe cea electrica si aceeasi minune pentru noi, cum era ca o locomotiva sa poata avea frigider si reseu.
Cred, ca daca ar fi sa va povestesc toate stupiditatile care le faceam si ziceam, cred ca sigur este de ajuns pentru un roman la fel de stupid.
Dar este mai bine sa revin la ceea ce mi-am propus sa va povestesc.
In perioda cat timp am fost plecati prin tara, a fost inaugurat Trenul de epoca din Bucovina, care facea turul manastirilor, Cacica, Putna si Vatra Moldovitei, in proiectul Pelerin in Bucovina si asta pe o perioada foarte scurta. Daca nu ma insel vreo cinci zile.
Cand ne-am intors acasa, am inceput sa schimbat pareri despre expeditia noastra, la o ceasca de vorba cu tata, iar din una in alta, am ajuns si la evenimentul pierdut, pe care tatal meu, cu o unda de nostalgie si cu ochii umezi, ne-a povestit cum nu a pierdut un eveniment atat de mare, adica prima iubire, cand a fost inaugurarea cu mare tam-tam. Iar de aici, alte amintiri ce leaga inceputurile lui in ale soferiei locomotivei.
Eu imi doresc mult, ca intr-o zi sa ajunga pe masa de lucru la TTT modelul pe care il propun mai jos sau poate se va gasi unul si mai frumos, mai potrivit, - o locomotiva cu aburi sa fie.
Ca si pentru mine acum a devenit o obsesie, dar stiu sigur ca va fi un cadou de suflet pentru tatal meu.
Sper ca nu am plictisit pe nimeni, dar in acelasi timp sper, ca am fost destul de convingatoare pentru viitorul model TTT.

Frumoase amintiri, Anca si o explicatie pentru justificarea cererii tale si mai frumoasa.
In exemplul dat de tine, peisajul completeaza tare frumos locomotiva.

Uf, Adela, aproape ca m-ai facut sa ma simt vinovata ca eu n-am nici o justificare. Dar chiar n-am. Imi doresc Fior de toamna pentru ca-mi place si speram sa mai fie cineva care rezoneaza cu acest model.

Fii convinsa, Letitia, ca se vor aduna suficiente flori cat sa iasa un fior asa cum iti doresti tu.

Adela, as dori sa stiu parerea ta referitor la Selena. Este undeva in paginile acestui topic, o imagine in dominanta cromatica blue, o imagine alegorica, luna indragostita de un pastor. As vrea sa stiu, tu cum crezi ca ar fi bine, cu sau fara puncte rebele?