Cristina, inainte de a apasa pe Trimite, am primit atentionarea ca cineva a mai adaugat ceva inainte. Am citit si, fara sa stiu de ce, lacrimile au inceput sa imi curga siroaie pe obraz. Curg si acum si nu vor sa se opreasca. Este un preaplin ce trebuie sa il revars. Parca este o nevoie de a-ti multumi pentru empatia pe care am simtit-o, atat la tine cat si la celelalte gargarite.
Plang si zambesc. Multumesc Cristina.

Deea, si tu ca si mine, stii ca Domnul are un plan cu noi. Planul in ceea ce te priveste este sa fii sanatoasa si sa ti se implineasca visele. Zamabeste-mi te rog, ca eu iti zambesc!

Ralu, si tu ai reusit sa imi faci lacrimile sa o ia razna din nou. Ce as face in locul tau? Nu stiu. Stiu doar ce am facut eu, cand mi s-a intamplat. Am asteptat cuminte pana... miercuri. De fapt, nici nu am asteptat. Am lasat sa treaca zilele, iar eu mi-am facut planuri. Planuri in care mi-am inclus Teposii, pe mami a mea, pe sufletul meu pereche care ma suporta de o viata cu bune si rele. Si minunea a venit de aici. Dumnezeu nu are curajul sa ucida visele frumoase. El traieste prin frumusetea noastra interioara, prin ceea ce a creat El. Iar el vrea sa bantuie prin inimi frumoase, asa cum este a ta. Tu stii sa creezi vise frumoase, cu mult mai frumoase decat ale mele pentru ca esti tanara si il ai pe Dario, prunc cu chip de inger.
Esti sigur o fiinta sanatoasa, bantuita acum doar de nu stiu ce virus.
Zambeste, cot la cot cu mine si lasa lacrimile pentru la baie, cum spune Georgette.

Laura, mi-a sarit inima din loc de bucurie cand am vazut postarea ta.
As vrea sa scriu mai multe, dar mi-e frica. Mi-e frica sa nu stric frumusetea cuvintelor tale, asa ca, eu doar iti zambesc si iti multumesc.

Te imbratiseaza cu drag,

Am si un mesaj de la o anonima. Oricine ai fi si oriunde ai fi, zambetul meu sa te ajunga.

Ralu, darul scrisului, nu stiu de unde vine. Fiecare avem haruri ascunse ce isi arata rodul atunci cand este nevoie de ele. Multumesc, Raluca.
Vrei sa stii ca neamurile se rugau pentru noi ca sa ajungem cu bine acasa, sa nu ni se fi intamplat ceva?
Stiind ca pe munte nu avem semnal, nu am luat telefoanele cu noi (le-am lasat in masina parcata in curtea unui gospodar). Abia acasa, dupa ce le-am incarcat, am inteles cata grija am iscat in inimile lor.

Am plecat intr-o sambata si ne-am intors intr-o sambata seara la Lina. Masa era intinsa, iar Lina mesteca in ceaun mamaliga. Cand sa ne asezam la masa, am vazul marul varatec al Linei, sclipind rosu. Se copsese! Am mancat cu atata placere doua mere, de nu am mai putut decat sa beau apa si am adormit instantaneu pe scaun. M-a ajutat Lina sa ma spal si ajung in pat.
A doua zi, Lina mi-a povestit ca seful aflase unde ma refugiasem si ca ma cautase la Lina. L-am sunat si mi-a spus sa il astept ca vine el.
In timp ce ma jucam cu teposii (adica puneam mana pe ei, sa ii simt, ca nu mai accepta sa ma joc cu ei, ca altadata), iar ei se incarcau de mine, sub pretextul ca imi fac masaj pe coloana, a sosit seful. Mi-a explicat ca in continuarea lucrarii pe care am derulat-o altadata are nevoie de mine in Olanda. Eu am facut ochii mari ca sa il vad mai bine si sa nu cred ca visez, sotul meu a spus (ca niciodata!) inaintea mea, un nu, catgoric, Lina a inganat un Doar abia s-a intremat, ce vreti acum?, dar teposii au exclamat, parca la unison Coool!* Vorba lor parca m-a insufletit si astfel toata ziua, ne-am pierdut in zeci de amanunte, planuri, cifre. Cand s-a ajuns la cifra reprezentant cuantumul venitului meu pe timpul sederii in Olanda, teposii au adaugat inca un Cool!
Pe scurt, in acea duminica mi-am facut bagajele, ne-am luat ramas bun de la Lina si cu porbagajul plin de produse ecologice si in picioarele goale (nu am gasit decat niste papuci incomozi la Lina, asa ca am renuntat) am plecat spre alta etapa din viata mea.

Ralu, ma rog pentru tine ca sa nu ai motive in viata decat sa zambesti. Eu iti zambesc din toata inima.

* cool (engleza) - grozav, extraordinar

Onuta, dulceata de fata cu gust de zmeura, tu esti mai frumoasa (frumusetea din adancurile inimii tale) decat toate cuvintele mele la un loc, iar vederea ta, imi umple iar ochii de lacrimi de bucurie.
Iti multumesc ca m-ai facut sa zambesc gandindu-ma la tine.

Oana, am gura pana la urechi si imi bate inima repede, repede. Ce minuni ti-a pus in brate Dumnezeu! Acum esti prea ocupata cu ingrijirea lor, bulversata inca de somnul scurt, obosita de corvoada rutinei in care te afli si poate nu stii cat de fericita esti, acum si in viitor.
Iti zambesc si tie mamica frumoasa, dar si celor doua minuni ce ma emotioneaza profund.

Emotionata am fost si de primirea pe care am avut-o la birou, luni. A mai atenuat din efectele discutiei cu sotul meu care mi-a sugerat sa renunt la ideea de a accepta plecarea in Olanda, indiferent de suma oferita pentru serviciile mele.

Maria, nici acum nu am venit cu mana goala. Am adus imaginea a ceea ce am lucrat in clipele de ragaz din Olanda.


Am fotografiat si spatele, cu nostalgia despartirii de un lucru in care am investit suflet. Am daruit goblenul (inramat in Olanda), institutiei de acolo, in care am lucrat doua luni.



Am ajustat imaginile ca sa se vada mai bine.
Stiu ca zambesti privind la miresele verii, asa ca, tot pe aripile unei gargarite, iti trimit si eu zambetul meu, moldoveanca mea, draga.

Draga noastra Laura, cum stii tu sa gasesti cuvantul potrivit pentru oricare dintre noi. Piticeii mei au mai crescut intre timp, sunt niste smecheri si jumatate si imi umplu sufletul de bucurie in fiecare zi.

Ma bucur din suflet ca esti bine si imi doresc sa continui sa imparti balsam pentru sufletele noastre.

Pupici,

Clementina si pe mine ma bucura ca ai ajuns acasa langa mami a ta si langa sotul tau. Asta inseamna ca printesa ta, Emma, a crescut. Esti o bunicuta implinita, motiv sa zambesti mereu.
Iti zambesc cu zambet de bunicuta.
Da, si eu voi fi bunicuta. Teposul cel mic si iubita ne-au adus vestea care ne-a naucit, la inceput.

Oana, cat imi plac smecherasii care umplu sufeletele de bucurii! Le zambesc, cu gura pana la urechi, de doua ori.
Cine stie ce ma asteapta si pe mine, tinand cont ca voi fi la inceputul anului, bunica(!).

Dragii mei, generatori de infinite zambete in inima mea, pariul este pierdut deocamdata. Parul meu nu a mai crescut, asa ca sunt ultra cool (cum spun teposii), cu chelie si cu un singur cercel in ureche. Va dau voie sa zambiti, asa cum va zambesc eu acum.
Dan nu a mai cazut in greseala cu arlechinul. Se tine departe de el, desi arlechinul ma curteaza, ori de cate ori ma vede, spre disperarea lui Dan.