Replica: Flori, by Laura Brasoveanu (942 mesaje) , la 16-09-2009 am citit ce ai scris mai sus. Sunt convinsa ca o sa mai citesti pe forum in urmatoarele zile si de aceea am ales sa iti scriu si aici.
Am citit si despre amaraciunea din inima ta, referitor la concurs. Am citit si raspunsul Rodicai de atunci.
Priveste in inima ta si raspunde-ti cu sinceritate: ieri, cand ai postat goblenul lucrat, dar si vorbele tale frumoase catre fete (alaturi de rezolutia de mai sus, de retragere de pe forum), erai singura, nu-i asa? Amarata, ca munca ta (goblenul) se va duce pe un pret prea mic vizavi de sufletul pe care l-ai lasat acolo. Ti-era dor de prietenele tale din tara, de prietenele tale din Italia (care probabil aveau alte treburi), de cei dragi de acasa. Am dreptate? Si, atunci ai cautat o alinare si pentru tine pe forum. Asa-i? Si nu ai gasit si un cuvant pentru tine. Ba, mai mult, ai citit cuvintele Rodicai si ti s-au parut pline de ironie.
Ironia este ca starea ta sufleteasca ti-a creat senzatia ca Rodica a dorit sa te raneasca.
Ma crezi? Cerceteaza in inima ta, inca o data. Asa-i ca am dreptate?
Nu simti ca ar trebui sa te simti fericita ca Rodica, s-a deschis ca o floare catre toate cele ce lucreaza, asemenea ei, in si pentru acest concurs? Nu cumva o fi si meritul tau?
Erai prea nefericita ca sa observi si te inteleg. Dar, oare tu intelegi ca, acolo unde exista o farama de iubire pentru tine, nu trebuie sa intorci spatele? Nu te simti altfel, cand fetele au fost in asentimentul tau, atunci cand ai pus problema ca nu trebuie sa uitam sa fim gargarite? Dar, dupa ce au vazut goblenul de care te-ai despartit astazi? Cuvintele lor nu inseamna tocmai ca exista cineva care vrea sa te mangaie?
Alinare si iubire nu iti dau decat cei care tin la tine, carora le pasa de tine. Sunt flori ce nu trebuie lasate sa se ofileasca.
Te rog primeste florile acestea in dar de la mine si de la toate gargaritele carora le pasa. Si zambeste! Asa cum iti zambesc si eu cand iti scriu in miez de noapte, purtandu-mi durerea de cap, cu stoicism. Pentru ca imi pasa de tine, Flori.
Lasa-te doar mangaiata de cuvintele mele.
Noapte buna.
P.S. Raspunsul Rodicai (scris in timp ce eu iti scriam aici), tocmai vine sa certifice gandurile mele.
Replica: Laura, by Dosinescu Cristina (305 mesaje) , la 17-09-2009 inca o data, ai dovedit ca esti un suflet mare si ca simti oamenii, le intelegi durerile si suferintele si stii sa citesti printre randuri. Dupa ceea ce ai scris tu, eu nu-mi gasesc cuvintele, am ramas profund impresionata.
Flori, daca ai cunoaste-o pe Rodica mai bine ti-ai da seama ca nu a avut nici cea mai mica intentie de a rani pe cineva. Are un suflet extraordinar si iti spun asta pentru ca am cunoscut-o si personal, nu numai pe forum. Aceasta gargarita nu stie sa minta, nu stie sa jigneasca. Daca ai vedea-o atunci cand isi priveste goblenurile care asteapta sa fie inramate sau pe cele care sunt deja inramate, ti-ai da seama ce suflet mare are. Sunt micile ei comori!
Revin-o printre noi, spune-ti durerile si bucuriile, impartaseste cu noi experientele tale, bea o cafea virtuala cu noi dimineata, citeste glumele postate de gargaritele mai cu umor si ai sa vezi ce inseamna sa fi
Gargarita!
Replica: Flori, by Manaila Carmen (150 mesaje), la 17-09-2009 imi pasa.
Laura, multumesc.
Replica: Flori, by Adriana Nicuta (4598 mesaje), la 17-09-2009 te imbratisez si sper din suflet sa revii.
Am adus goblenul in colectie. Sper sa nu te superi pe mine.
Replica: Vai, Flori! by olteanu rodica (1159 mesaje) , la 17-09-2009 Nu pot sa cred. Imi cer si aici scuze, dar nu trebuie sa te retragi din cauza mea. Daca eu te-am suparat, ce legatura au celelalte gargarite? Pentru ele, te rog eu sa te mai gandesti. Ar fi pacat sa ramai in umbra pentru ca sunt convinsa ca ne vei citi in continuare.
Te pup si iti doresc cat mai multe goblenuri lucrate care sa-ti infrumuseteze viata.
Replica: Flori, by Cozea Rodica-Maria (693 mesaje), la 17-09-2009 imi pare tare rau ca esti suparata, dar eu vreau sa-ti spun ca ar trebui sa iei in considerare cuvintele Laurei care a fost pe faza si a scris cuvitele potrivite pentru a-ti alina sufletul. Ma simt si eu vizata de faptul ca nu am scris mai mult, dar sa stii ca eu scriu foarte rar insa citesc zilnic forumul si ma simt aproape de voi fara a comunica neaparat prin cuvinte. Timpul este un dusman pentru noi toate si de aceea citesc pana beau o cafeluta si apoi incerc sa prind macar un fir pe zi de cusut, ceea ce din pacate nu reusesc intotdeauna.
Sper ca si pentru tine ca de altfel si pentru celelalte gargarite este o placere sa interactionam aici pe forum, de aceea parerea mea este ca nu trebuie sa-ti rapesti aceasta placere. In ceea ce priveste vanzarea goblenurilor sa stii ca ma bucur pentru tine ca poti sa ti le valorifici chit ca nu este platit pe masura muncii ce o depui si mai ales a partii din sufletul tau ce sunt convinsa ca ramane alaturi de fiecare model pe care il instrainezi.
Te pup dulce si sper sa renunti la decizia ta de a nu mai scrie pe forum.
Replica: Laura, by Flori M (373 mesaje), la 17-09-2009 bineinteles ca am stat tot timpul pe forum si am citit aseara ce ai scris tu si am plans cu sughituri pentru ca ai mare dreptate M-am simtit atat de nefericita si, da, asa am simtit cand a scris Rodica.
Rodica, oare o sa ma poti ierta ca am facut ce am facut, gandind rau despre tine? Imi cer mii de scuze si, recunosc ca am gresit cand am crezut ca ma ironizezi. Si, chiar asa sa fi fost, oarba ce am fost!, am uitat de voi toate. Cred ca am vrut sa stiti ca si eu contez si ca ma doare cand sunt intrebata daca am colectie. Cum sa va spun eu amaraciunile mele? Toata lumea isi imagineaza ca daca lucrezi in Italia esti plina de bani. Nimeni nu stie cat efort fac ca sa imi platesc toate, dar sa trimit si bani pentru ai mei, acasa. Din acest motiv lucrez goblen si il vand pe mai nimic. De fiecare data cand mai lucrez unul, ma gandesc ca merita si banutii aceia ce pleaca spre Romania. Avem destule necazuri in familie si sunt necesari bani, mereu.
Acum, ma simt rusinata de furtuna aceasta pe care am starnit-o pe forum. Din cauza mea, voi v-ati consumat timpul sa imi scrieti cuvinte atat de frumoase care acum imi dau parca forte noi.
Dar, va rog, nu imi mai scrieti ca plang cu sughituri si acum.
Cristina, multumesc ca mi-ai scris despre Rodica. Nu stiu de ce, nici eu nu o cred pe Rodica ca fiind o fiinta rea, dar... ceasul rau! Asa am simtit atunci si nu stii cat de rau imi pare. Eu sunt in fiecare zi cu voi in gand. Cu voi si cu cele doua prietene ale mele din Italia, Maria si Anca.
Carmen, RodiMar si Adriana, stiu ca va pasa, ca altfel ati fi citit si ati fi trecut la alt topic.
Va multumesc la toate si va rog sa nu mai scrieti ca numa plang. Plang ca va pasa de mine, plang si de rusine. Daca ar stii mama, m-ar bate...
P.S. Adriana, multumesc ca l-ai adus, dar acum parca nu mai este al meu. Pata de jos, a iesit pana la urma. L-am fotografiat, la nervi, inainte de a-l spala in colt.
Replica: Flori, by Mona J (805 mesaje), la 17-09-2009 ma bucur ca ai revenit.
Replica: Flori, by Dosinescu Cristina (305 mesaje) , la 17-09-2009 este al tau goblenul. Chiar daca il instrainezi, el poarta amprenta ta, este o particica din sufletul tau, in fiecare impunsatura. Si, dupa ce am citit ce ai scris, mi-am dat seama ca ai un suflet bun si foarte, foarte mare, deci mai poti lucra multi ani de acum incolo goblen si in fiecare sa pui o parte din sufletul tau si tot iti mai ramane si pentru tine, pentru familia ta, pentru toti cei dragi (si in aceasta categorie sper ca ne incadrezi si pe noi).
Suferinta de a fi departe de casa, de familie cred ca este imensa, eu nu cunosc aceasta suferinta, dar cred in vorba cantecului: "Fie painea cat de rea, tot mai bine in tara ta", dar uneori nevoia ne indeamna sa plecam departe. Intr-o zi vei reveni in sanul familiei si atunci vreau sa-mi promiti ca vei lucra un goblen numai pentru tine, un goblen pe care sa-l pui la loc de cinste in casa ta, un goblen care sa-ti aminteasca de vremurile amare, dar in acelasi timp sa-ti aminteasca faptul ca efortul facut de tine a dat roadele scontate.
P.S. Asa ne vom strange in jurul tau, atunci cand iti va fi greu.
Replica: Bine ai revenit, by Maria Nistor (5039 mesaje) , la 17-09-2009 Flori si ma bucur ca a fost doar un moment intr-un ceas rau, dar aduc ceasul cu gargarite ca sa le inlature.
Foarte frumoasa
Terasa inflorita. Deosebita.
Ce model ai inceput?
Replica: Flori, by olteanu rodica (1159 mesaje) , la 18-09-2009 iti multumesc din suflet ca ai revenit. Pana la urma asta este, credem la un moment dat intr-o idee, ne spunem parerea si credem ca avem toata dreptatea de partea noastra. Mai tarziu realizam ca nu este chiar asa. Te rog din suflet si pe tine si pe celelalte gargarite, daca se intampla ca cineva sa nu aiba aceeasi parere cu mine sau cu oricare, nu le pedepsiti pe toate.
Contradictiiile cred ca stau in firea omului, dar important este sa ajungem la un numitor comun. Imi doresc din suflet cand ai timp sa imparti cu noi trairile tale, lucrarile tale. Nu imi purta pica. Iti doresc tot binele din lume.
Replica: Draga mea, by PENCU GEORGETA (129 mesaje) , la 18-09-2009 Flori, am vrut initial sa nu scriu si am lasat timpul sa treaca un pic pentru a gasi cuvinte potrivite. Nu vreau sa o copiez pe Laura. Si chiar nu pot, pentru ca are alt stil de a scrie fata de mine.
Eu iti spun din proprie experienta ca trebuie sa treci mai departe. Te rog, Flori.
Uita-te in oglinda in fiecare zi si admira frumusetea cea de dincolo de trup.
Fiecare om are o inima care indura si se bucura. Este adevarat ca uneori o fraza citita mai repede si in timp de rascruce te face mai sensibila dar, treci peste.
Daca ai stii de cate ori am fost pocnita cred ca, - vai, mama mea!, cum se spune.
Este uimitor ce lucrezi si modelele lucrate de tine chiar daca nu sunt cum spui tu perfecte si nu iti apartin sunt amprenta sufletului tau, a trairilor tale din acele momete.
Sunt firele relatiei tale cu sufletul, cu gandul de acasa.
Oare nu crezi ca cei de acasa se gandesc la tine ca la o comoara?
Te rog, sa nu plangi, mai lasa si pe altii sa planga.
Este adevarat ca lacrimile curata ochii si sufletul, dar gandeste cat de frumoasa esti sufleteste si cat iti doresti sa fii asa mereu. Nu te cunosc personal si mi-ar face placere sa discut cu tine verzi si uscate, dar departarea se poate opri aici pe forum. Dupa cum se vede, intru cam rar pe forum, dar nu-mi plac inimile zdrobite.
Asculta la Gargaritele de pe acest forum. Sunt minunate, au specializari diferite si totusi pasiunea este goblenul.
Hai, capul sus! Este minunat ca poti realiza asa ceva.
Te rog frumos, fii tare, fii tu cea care intareste cuvintele altuia si lasa timpul sa treaca asa cum a venit.
Te sarut si te imbratisez cald ca pe baiatul meu, ca pe o prietena.
Cu drag si daca ma lasati sa spun,
Gargarita - Ce frumoasa sunt eu azi!
Replica: Spun by Onuta O (1355 mesaje), la 18-09-2009 doar ca ma bucur ca decizia ce ai luat-o nu a fost definitiva. Ma bucur ca "ai revenit".
Si ce crezi?! Eu, de exemplu, daca as avea posibilitatea sa imi vand goblenurile ce le-am cusut cu manuta mea, nu le-as vinde? Ba da, chiar daca am pus suflet si mii de ganduri in ele, nevoia de bani este la tot pasul.
Iti doresc spor in ceea ce faci si timp liber cat mai mult, sa poti goblena.
Pupici.
Replica: Flori, by Adriana Nicuta (4598 mesaje), la 18-09-2009 chiar daca nu mai este la tine, goblenul poarta amprenta ta. Este cusut cu gandurile, cu trairile, cu bucuriile si tristetile tale. Este plin de tine. Poate bucura ochiul si sufletul altcuiva, dar el ramane al tau prin ceea ce contine. Nu stiu daca m-am facut inteleasa prea bine, dar sunt bucuroasa. Pentru tine.
Asa ca stergeti lacrimile si daruieste-ne un zambet.
Te imbratisez si iti sarut obrajorii.
Replica: Flori, by olteanu rodica (1159 mesaje) , la 25-09-2009 sa stii ca te pun lipsa. Pai ce faci? Nu ne mai dai nici un semn?
Replica: Rodica, by Maria Zanfir (584 mesaje), la 25-09-2009 Flori o are pe sora ei in spital. A fost operata de apendicita. Dar Flori trebuie sa munceasca si in locul surorii ei, ca aceasta sa nu isi piarda locul de munca. C-asa-i in Italia, ca sa iti pastrezi locul de munca.
Replica: Maria, by Dosinescu Cristina (305 mesaje) , la 25-09-2009 daca vorbesti cu Flori, transmite-i toate cele bune din partea noastra, sanatate pentru sora ei si pentru ea putere de munca si multe, multe imbratisari din partea noastra.
Suntem aici si ne gandim la ea, ne rugam pentru ea. Din pacate, altfel nu o putem ajuta decat cu un gand bun, o rugaciune si cu toata prietenia noastra (chiar si virtuala).
Replica: Maria, by olteanu rodica (1159 mesaje), la 25-09-2009 sa-i transmiti toate cele bune, putere de munca si multa sanatate surorii ei.
Toate cele bune si pentru tine, Maria.
Replica: Maria, by PENCU GEORGETA (129 mesaje), la 25-09-2009
te rog frumos, daca te intalnesti cu Flori (stiu, - ca am citit prin ce trece, deci este cu nervii si oboseala la pamant), sa o rogi ca, - vrea, ca nu vrea, sa manace cum poate ea cu zahar, fara zahar, un pic de lamaie. Adica, mai clar o felie-doua, atunci cand simte ca ii este sete. Indiferent cat ar fi de scumpa lamaia. Face foarte bine la oboseala. Sa atipeasca doar atunci cand simte ca i se lipesc ochii, nu cand cade gramada. Stiu cum este sa lucrezi departe de cei dragi si va admir pentru curajul vostru.
Va doresc putere multa de tot si o seara cu bucurii si odihna.
Va pup asa cum stiu eu (adica marunt, marut de tot).
Georgeta
Replica: Gargarite by Flori M (373 mesaje) , la 25-09-2009 adevarate ce sunteti voi. M-ati emotionat si am si plans de cata grija imi purtati.
Da, sora mea este inca la spital. Se reface si are voie sa manance si Maria a gatit o supa si un piept de pasare la cuptor, in apa. Oricum, mancarea este buna si la spital, dar am vrut sa simta ca ne ingrijim de ea. Acum, Maria (noi ii spunem Mariutza) ma inlocuieste la servici la sora mea, ca mie mi-a venit rau de nesomn. Si, Georgeta, nu aveam de gand sa intru pe forum, desi Mariuta mi-a zis ca ati scris, dar am luat mai multe felii de lamaie cu zahar (aici este ieftina) si cred ca ma intorc sa raman eu in locul ei pentru ca ma simt cu putere de munca, din nou. Multumesc pentru sfat si pentru ca mi-ai scris cuvinte asa de frumoase. In fapt, toate mi-ati scris cuvinte ce m-au uns la inima de-mi vine sa plang. Mi se umfla inima si-mi vin lacrimile in ochi.
Sa stiti ca ma doare ca ma despart de goblen, dar asta este. Tataia trebuie sa faca repede o operatie la picioare, mamaia nu mai poate avea grija de gospodaria lor ca are probleme cu inima si ii trebuie bani ca sa ii bage stenduri. Mama, mai are servici, dar trebuie sa aiba grija si de gospodaria de la mamaia, ca lui tata nu ii prea pasa decat de paharel, mai ales ca acum ii timpul mustului. La tara, a putrezit gardul si trebuie pus altul in loc, ca intra vitele din sat in gradina lui mamaia.
Si la Mariuta este cam la fel.
Dintre noi trei, numai Anca s-a mai ales cu ceva bani, si ea, chiar ne-a mai imprumutat si pe noi, cand a fost nevoie.
Doamna la care lucrez, mai vrea din cand in cand cate un goblen lucrat de mine, - ori pentru ea, ori pentru ca sa faca un cadou mai important. Sau, mai gaseste pe cineva care vrea un goblen.
Ea mi-a interzis sa lucrez cand vin la ea, dar eu numai acolo lucrez, cand doarme batrana. De asta, nici macar seriale nu pot sa fac, aici. Imi las goblenul pitit, in spate la o canapea cu spate dublu si nu mi l-a dibuit niciodata.
Acum, ca i-am aratat
Treptele iubirii , vrea neaparat sa il lucrez pentru ea. Astept sa vad cand apare la
Modele noi si o sa-l comand pentru ea ca sa il lucrez.
Maria, cand o sa fiu la casa mea, o sa-mi cos si eu un ceas cu gargarite.
Rodica, tu sa ma ierti pe mine. Si eu te tin in sufletul meu, cu drag.
Cristina, da, mie imi este greu aici. Sora mea s-a adaptat si celelalte fete la fel, dar eu jinduiesc dupa ai mei. Am plecat de tanara din Romania (aveam 21 de ani), dar Mariuta era si ma cruda (18 ani). Anca este cea mai mare dintre noi si ea are si o facultate si ea, ne corecteaza, cand este langa noi, ce scrim pe forum, ca sa nu fie gresit.
Adriana, tu esti cu sufletul langa fiecare fata de pe acest forum. Sa-ti dea Dumnezeu numai bine, macar atat bine cat ai facut tu mereu, aici pe forum.
Onuta, tare ma doare cand aud ca trebuie sa vanda cineva un goblen.
Georgeta, tare mai esti suflet deosebit. Tu iei din timpul tau, de fiecare data cand o gargarita este cu suflet amar. Sa ai parte si tu numai de binele pe care il imprastii si sa iti fie baiatul sanatos.
Va doresc tot binele din lume si acum va las. Plec la munca, dar ramane Anca sa mai corecteze unde am gresit.
Va pup si eu si va zambesc, cum zice Laura.
Replica: Flori, by olteanu rodica (1159 mesaje), la 26-09-2009 ma bucur tare mult ca ne-ai scris. Eu eram sincer ingrijorata ca nu ai mai scris pentru ca sunt constienta cum este viata pe acolo. Am fata in Spania si o sora in Italia. Pentru fata este mai usor, dar sora mea spune ca este tare greu pe acolo, - ingrijeste doi batrani paralizati.
Nu pot sa nu-ti doresc sa fii puternica, sa ai grija de tine sa poti razbate toate obstacolele la care te-a supus viata. Stai linistita, discutiile dintre noi au fost pur si simplu niste copilarii, niste vorbe spuse intr-un anumit moment, dar care acum din partea mea nu mai au nici o importanta.
Te pup si odihneste-te cat de mult iti permite timpul.
Replica: Flori, by Cozea Rodica-Maria (693 mesaje), la 26-09-2009 m-ai impresionat cu puterea sacrificiului sau de a face fata unei vieti care, de multe ori, nu este asa cum ne-o dorim. Ai luat pe umerii tai toate greutatile alor tai si acum esti impovarata de munca si griji. Stiu ca iti este foarte greu, dar odata vei fi rasplatita pentru acest sacrificiu si satisfactia va fi pe masura eforturilor tale. Esti foarte puternica si trebuie sa nu uiti acest lucru.
Iti doresc zile insorite si mai usoare si sa ne scrii cu zambetul pe buze, nu cu lacrimi in ochi, ca acum. Sa-ti dea Dumnezeu putere sa poti face fata la toate incercarile la care esti supusa.
Te sarut cu drag si fruntea sus ca esti o luptatoare, dar mai ales esti o invingatoare.
Replica: Flori, by Popescu Alexandra (493 mesaje) , la 27-09-2009 te respect si te admir.
Si eu stiu cum este sa fii strain printre straini, vorba aceea aici in tara mai te ajuti, unul cu altul, la nevoie, dar in strainatate nu se uita nimeni la tine.
Sotul meu munceste de aproape trei ani prin straini ca sa putem sa ne facem puiutul bine si sa ne facem si noi o casuta a noastra chiar daca este la tara (noi fiind nascuti si crescuti in Bucuresti). Dar pot spune ca usor, usor lucrurile incep sa se indrepte pe calea cea buna. A fost o perioada in care am fost si noi cu el in Anglia, dar atunci avea un punct fix de lucru. Acum nu se mai poate, el fiind sofer pe TIR si schimbandui-se locatia, doarme si traieste pe cabina. Vede si el un pat adevarat si mancare cum trebuie o data la saptamana cand ajunge la depozit.
Abia asteptam si noi sa treaca astea sase luni si pe urma nu mai pleaca, mai ales acum cand mi-au spus medicii ca tot raul este spre bine la ochisorii puiutului meu.
Imi cer scuze ca ti-am scris toate astea, dar asa m-am gandit eu ca vei intelege de ce te admir atat. Imi pare tare rau ca esti atat de aspru incercata de soarta, dar ridica usor privirea din pamant si tinteste un punct sus cat mai sus si ai sa vezi ca totul va fi bine.
Iti doresc din tot sufletul ca atunci cand crezi ca nu mai ai speranta si simti ca nu mai poti, sa te gandesti la noi si asa iti vei lua toata forta necesara sa mergi mai departe. Nu ezita nicicand sa vii sa ne mai spui o vorba sau sa ne aduci un episod cat de mic fie el si ai sa vezi ce multumita sufleteste vei fi.
In speranta ca ti-am adus un zambet pe fata, te pup dulce dulce si iti doresc multa, multa putere si sorei tale insanatosire cat mai grabnica.
Si, nu uita, sa treci pe la cafenea ca am lasat tortulet de clatite umplut cu crema caramel si laptic caldut.
Replica: RodiMar, by Flori M (373 mesaje), la 27-09-2009 sunt bine acum ca, pana la urma, Mariuta m-a salvat, ca nu m-a lasat sa stau eu de servici. Anca sta in noaptea aceasta. Luni, sora mea iese din spital si merge imediat la serviciul ei, asa ca maine seara dorm tot in patul meu.
RodiMar, eu am plecat in Italia cu gandul ca o sa am cu ce sa imi cumpar si eu haine si cosmetice si tot ce nu aveam posibilitatea acasa (minte de copil!). Este adevarat ca mi-am cumparat ce mi-am dorit, dar mai apoi au inceput necazurile acasa si de atunci nu se mai sfarsesc. Sa stii ca eu ma bucur ca ii pot ajuta. Si sora mea ii ajuta cu bani si astfel au bani pentru medicamente (mama si bunica), dar s-au descurcat si cu creditele de la banci si cu restul facturilor.
RodiMar, eu zic ca toti romanii care muncesc cinstit in Italia sunt niste invingatori. Ei au venit cu bunul simt de acasa si dorinta de a castiga bani ca sa ii ajute pe cei de acasa sau sa isi stranga bani ca sa traiasca mai bine in Romania, cand s-or intoarce acasa.
Alexa, eu zic ca sunt mai fericita decat sotul tau pentru ca eu dorm in patul meu si este mare lucru sa te poti spala in casa ta, sa iti speli lucrurile de pe tine, cand vrei. Nu ii este nici lui usor, dar nici tie, singura cu Toni. Si voi sunteti niste oameni puternici.
Multa sanatate si tie si lui Toni!
Cum pot, mai intru si la cafenea, ca eu doar pe voi va am prietene din Romania.
Rodi, inseamna ca stii de la sora ta, ca si aici viata s-a scumpit si s-au inasprit niste conditii. Multumesc mult ca esti alaturi de mine.
Va pup pe toate cu multa caldura, de aici din Italia.
Replica: Flori, by Perhinschi Anca (363 mesaje) , la 28-09-2009 as indrazni sa zic ca si Bica, ai intrat in sufletul meu, pentru sinceritatea de care ai dat dovada, pentru ca necazurile pe care destinul nu a vrut sa te ocoleasca, ai demonstrat ca esti o persoana puternica, cu dorinta de a lupta si a invinge. Te admir pentru asta. Si ma gandesc ca, acum uitandu-te in urma vei vedea cat este de mare schimbarea pe care toate aceste bastonate ale vietii te-au facut sa devi ceea ce astazi esti. O persoana puternica. Pot sa te intreb in care parte a Italiei esti?
Replica: Flori, by Adriana Nicuta (4598 mesaje) , la 28-09-2009 esti o persoana puternica. Tot ce nu ne prieste ne intareste. Asa imi zice bunica.
Multa sanatate surioarei tale ca sa se refaca cat mai repede.
Replica: Floricica, by PENCU GEORGETA (129 mesaje), la 29-09-2009 ce mai faci, puiu` mami? Esti bine? Stii ca esti o fortoasa, cum imi spune mie baiatul meu? Ce face sora ta? Ce mai face Mariuta?
Am citit ce ai scris si sa stii, ca daca mai plangi, nu mai scriu. Eeeee! Ce, eu scriu sa plangi? Lasa bre, ca pana devii bunicuta mai ai! Si sa spun drept, pana atunci ai sa vezi lumea si alba, si gri, si verde si in toate nuantele curcubeului. Iti spun ca lui Doruletz Mic... un pic de oglinda si trece.
Daca stau stramb si judec drept, eu nici nu ma uit in oglinda, dar asa vine vorba. Oglinda are multe fete si asta o stiu de la mama mea. Trebuie doar sa o privesti si sa te uiti dincolo de ea. Oglinda nu este facuta doar sa vezi cum iti sta rochia sau fusta, ci sa vezi si ce se petrece dincolo de ea. Sa visezi cu ochii deschisi la ce este mai frumos. Sa vezi partea plina a oricarui "blid". Sa razbesti asa cum stii si sa pui jos orice necaz. Trebuie sa inveti sa razi de bucurie.
Te sarut cu drag, asa apasat si o zi minunata iti doresc.
Georgeta
