Ei, am deschis topicul asta si acum vreo 3 zile, insa minunatul meu calculator a refuzat sa imi si primeasca topicul. Prin urmare, o sa ma straduiesc sa recompun ce am scris si data trecuta, dar o sa bucatesc un pic topicul ca sa fiu sigura ca mi-l primeste pe tot.
V-am tot batut la cap cu mutatul meu de colo-colo, cu apartamentul meu nou (vechi din '74) si cu lipsa de timp din cauza mutatului.

Iaca ce am reusit noi sa facm in casa noastra.
Nu va asteptati sa vedeti cine stie ce casa ultimul racnet, ca nu-i. Este un apartament obisnuit, poate un pic cam prea sobru pentru un cuplu de varsta noastra, dar una peste alta, este cuibul nostru si ne bucuram de el asa cum e.
Pentru ca banii s-au dus pe materiale si mesterii lui peste congelat, nu au ramas prea multi banuti pentru noutati. Am luat nou, canapea si fotolii pentru sufragerie, perdele peste tot si covoare in dormitorul mare si sufragerie.

Gata cu vorbaria, ibricul cu cafea este pe foc si pana este gata, haideti sa va fac turul casei.
Holul de la intrare este cam in poponeata goala, pentru ca bani pentru cuier n-am mai avut. Speram sa il luam cat de curand. Nu este nimic interesant pe aici, in afara de papucii mei, bineinteles. Hi, hi, hi!



Deci, haidem in sufragerie, daca tot n-avem ce face pe hol. In plus, nu este frumos sa iti tii musafirii in picioare, la intrare.









In sufragerie am cateva lucruri la care tin tare mult. Printre ele se afla si o icoana pe care am primit-o la nunta de la soacra mea. Nu numai mi-e mie draga ci si Irinei, care o pupa de o albeste. In fiecare zi trebuie sa o iau in brate si sa o ridic ca sa Aga pupi (sa pupe pe Doamne-Doamne).

Din sufragerie se trece in holul mic, din care se intra in baie, camera Irinei si camera noastra.
Holul mic (imaginile sunt cam neclare, insa ne multumim si cu acestea):



Poftiti in dormitorul mare! Deasupra patului este un papirus, inramat la TTT (reusita inramare la cat era el de vai de capul lui), pe care Irina nu il suporta. Mai ieri-alataieri ma ruga sa unc Uatu' (sa arunc Uratul) si sa pun altceva in locul lui.
Pe pat am o patura in fulgi, tot mostenire de la soacra-mea si nu ma indur de ea, ca mie tare imi plac vechiturile acestea. Am mai primit eu reprosuri de pe la colege ca parca sunt de la tara din cauza ca port macrameuri pe mobila si ca am tot soiul de lucruri vechi prin casa, dar nu imi pasa. Pentru mine valoreaza mult taraniile mele si nu ma indur sa le arunc. Este munca depusa la fiecare milieu/mileu (am vazut folosite ambele variante, asa ca alegeti pe cea care va suna mai bine).

Felicitari Lori!
Sa o stapaniti sanatosi!
Sa nu te intereseze ce zic colegele, amintirile sunt cele care ne fac casa mai pretioasa.
Pupici Irinucai.

Am uitat sa va spun: sa nu care cumva sa vreti la baie. Daca da, mai tineti-va un pic. Nu am fotografii de pe acolo. Promit sa revin.
Haideti si in camera Irinei. Vreti intai la calculator sau mai bine, haideti la joaca!













Si cum s-ar spune: afara din camera mea!



Trecem un pic si pe la bucatarie?

Na, ca mi-a luat-o Lenuta inainte. Ai o ceasca de cafea si pentru mine?
M-ai dat gata cu sufrageria ta, in mod deosebit covorul si mobila de perete.
De Irinuca, as pupa-o de-as albi-o cum face ea cu icoana.
Zici ca nu-i mare lucru, dar sa stii ca ai facut foarte mult. Nu toti au bucuria de a se aseza la casuta lor. Inceputul eate mai greu, pe parcurs le faci pe toate, incet-incet.
Pentru a ne muta la casuta noastra, am mobilat doar bucataria si baia, camera fiind cea a sotului de cand era copil. Cu calm si sanatate le facem noi pe toate.
Va urez numai bine si putere de munca.

Stiu, este oribila fata de masa. Popa era pe drum si eu nu gaseam nimic de pus pe masa, asa ca am pus-o pe aceasta. In scurta vreme am renunta la ea si nu am mai pus nimic.





Iata si frigiderul meu plin de magneti, dar cei mai pretiosi sunt cei marca TTT.





Mergem un pic si pe balconul mare (balconul mic era la camera Irinei, dar l-am desfiintat ca sa facem spatiu mai mare pentru joaca) si gata turul casei.





Pentru ca de-acum pusculita se cam sicti-plicti pe noi si ne cam arata fundul, mi-am facut singura perdelele si draperiile. Chiar daca este cate un tighel mai stramb, eu sunt multumita ca m-am descurcat singura.

Va multumesc ca ati trecut pe la mine/noi si va mai astept/asteptam si cu alta ocazie.

Alia, noi am avut mare noroc ca am avut de la socrii mei apartamentul de la Galati. I l-au cumparat sotului cand a intrat la facultate. Tot cu ajutorul parintilor (si ai mei si ai lui) am reusit sa il asezam si pe cel nou. Mare parte din mobila am avut-o de la apartamentul celalalt. Nu se vede, dar s-a mai zgariat pe ici-pe colo, mai are cate o bulitura. Asta e! Pana la urmatoarea, este buna si asta.
Sanatosi sa fim, ca le facem noi pe toate.

Lori, sa o stapaniti sanatosi si sa va bucurati de fiecare clipa petrecuta.
Lucrurile se mai strica, luam altele, dar fericirea unei famili ramane aceeasi.
Multi pupici pentru tine si pentru Irinuca,

Tare frumoasa mai este casuta ta! Mie mi-a placut foarte mult si iti multumesc pentru invitatie, inca astept cafeaua sa stii, draguto.
Vai, eu cat de nostalgica sunt cand ma gandesc la casele frumoase care sunt la noi in tara. Aici in Mexic, sunt tare urate, si pe afara si pe dinauntru. Nu spun ca toate, dar marea majoritate.
Sa stii, Lori, ca si mie imi plac mileurile.

Si eu am avut aceeasi idee de a va invita la mine in casa, in mod virtual. Am sa incerc si eu acelasi lucru ca si Lori. Intr-o zi cand o sa am mai multa ordine, am sa va invit si sper sa va placa si cafeaua mea.

Iti doresc toate cele bune, Lori. Mi-a placut casa ta.

Multi pupici lui Irinuca. Ce marisoara s-a facut, draga de ea!

Nu am remarcat numele tau de gargarita pana acum, este la fel de zglobiu ca tine. Iti vine ca o manusa.