Conform DEX: planta erbacee ornamentala din familia liliaceelor, cu flori albe stralucitoare, in forma de palnie si cu miros foarte puternic (Lilium candidum), originara din Japonia.
Traditia crestina ne spune ca aceasta floare, supranumita “apostolul sperantei invesmintat in alb”, a rasarit in gradina Ghetsemani, din picaturile de sudoare cazute de pe fruntea lui Hristos in ceasurile de agonie ce au precedat arestarea sa. Biserica a continuat aceasta traditie. Astfel, in zilele de Paste, altarele si icoanele sunt impodobite cu buchete de crini albi, simbol al invierii lui Hristos si al sperantei de viata dupa viata.
Dar crinul este intalnit adesea si in povestile alegorice precrestine, incarcat de semnificatii profunde, legate de sacralitatea maternitatii. Mitologia romana ne povesteste ca, atunci cand Juno il alapta pe fiul sau Hercule, multe picaturi de lapte au cazut din Olimp. O parte dintre ele au ramas pe cer, formand ceea ce azi numim Calea Lactee, dar o parte au atins pamantul, iar acolo au crescut crini. O alta legenda ne spune ca floarea de crin a rasarit din lacrimile de pocainta ale Evei, la alungarea din Rai.
Imagine a puritatii si gratiei, crinul impodobeste milioane de case si biserici in zilele ce celebreaza invierea lui Hristos, aducandu-ne aminte, prin simbolistica sa, ca Pastele este o sarbatoare a bucuriei, a sperantei si a vietii.
