Nico, sper sa te fi refacut si sa iti poti plimba printul in brate.
Il pup si te pup intr-o singura imbratisare.

Vin si eu cu vesti proaspete de la doctor.
Unul din gemenii mei este sigur fetita, iar al doilea pare tot fetita, dar inca nu mi-a putut spune sigur. Sunt in placente diferite si saci diferiti.
Pupici tuturor.

Lenus, daca ai stii ce curioasa sunt de sexul bebilor tai!
Nico, bun venit baietelului tau!
Oana, mai poti?
Alexa, multa sanatate!
Lauras, mai asteptam vesti.

Pupici pentru fiecare

Felicitari, Lenus!

Daca sunt in placente diferite, sunt sanse foarte mari sa fie de sex diferit. Si mie initial mi-a zis doctorita mea ca unul este sigur baietel, si al doilea parea ca este tot baietel (nu stiu exact la cate saptamani, dar pot verifica), iar la ecografia de morfologie fetala din trimestrul II s-a vazut clar ca cealalta este fetita. Asa ca, daca sarcina nu este foarte inaintata, eu zic sa mai astepti pana la urmatoarea ecografie, pentru a fi sigura de sexul copilasilor tai. Cate saptamani ai acum, apropos?

Ildiko, multumesc de intrebare. Raspunsul este Da, desi uneori imi e destul de greu. Nu doar din punctul de vedere al posibilitatilor de deplasare, care se restrang pe zi ce trece (si este destul de frustrant, ca eu sunt mare fana a mersului pe jos, iar acum nu prea mai pot face acest lucru), cat si din punctul de vedere al manevrabilitatii. Este un chin noaptea sa ma intorc de pe o parte pe cealalta, nu pot sa dorm pe spate, simt ca dupa maxim 10 minute ma sufoc. Pozitia cea mai buna de somn este pe partea stanga, cu o pernuta sub burtica.

Pentru burtici, un sfat: incercati sa reduceti cat mai mult sarea. Eu am mancat sarat in timpul sarcinii, iar la ultima ecografie mi s-a descoperit ca am placenta un pic imbatranita, prin urmare a trebuit sa renunt total la sare. Asta este cea mai mare problema pana acum, nu au mai fost alte incidente neplacute pe timpul sarcinii. Micutii sunt vioi, si deja parca nu-mi vine sa cred ca mai este putin si ne vom intalni. Doctorita mi-a dat ca data probabila a nasterii 20-21 iunie (atunci ar fi 40 de saptamani), dar eu cred ca se va intampla mai repede. Ii asteptam pe micutii care ne vor umple viata de bucurie.

Ca sa nu mai spun ca si eu ma rotunjesc pe zi ce trece, burtica imi creste vazand cu ochii. Ii simt si pe ei un pic mai crescuti, si ma bucur de acest lucru, chiar daca este doar o parere de-a mea, poate. Sper sa tin sarcina cat mai mult timp de-acum incolo, pentru a le asigura piticeilor un start cat mai bun.

Am scris un roman intreg.
Lenus, daca mai sunt intrebari, te rog sa nu eziti. Tu esti in Romania sau in afara?

Un pup tuturor,

Oana, dar ce roman frumos! Mi-am reamintit de trairile mele. Nimeni si nimic nu poate inlocui aceste trairi.

Nico, un bun venit printului si din partea mea.

Mamici, pupici pe burtici.

Oana, ma bucur ca esti bine, la fel ca cei doi nazdravani ce cresc in burtica.
Un roman, cred ca putem scrie fiecare dintre noi cand este vorba de copiii nostri.
Te cred ca iti este greu cu mersul pe jos. Eu, la Mihaita, daca mergeam pe jos, simteam ca nu mai pot face un pas de durere.
Tin minte, la morfogia fetala de la 21 de saptamani ca nu mai reuseam sa ajung la cabinet, asta in conditiile in care noi stam la Casa Sindicatelor, iar cabinetul este la aproape de Podu Ros (poate cunosti zona si stii ca distanta este de 10 minute mers lejer).
Va aduc tuturor o fotografie facuta azi la Rezervatia de zimbri de la Neamt, o barza care s-a invartit destul de mult deasupra noastra, - poate, cine stie, ma voi alatura curand voua.
Multi pupici pe burtici.

Multumesc de mesaj, Oana.
Eu tare ma bucur ca macar unul din cei doi este fetita. Tare mi-am dorit o fetita, dar si daca Dumnezeu ar fi vrut sa fie doi baietei i-as fi iubit la fel de mult. Cat despre cel de-al doilea o sa aflu mai multe la unul dintre urmatoarele controale, daca nu chiar la urmatorul. Acum "gargaritele mele" au 18 saptamani. O sa ma duc la urmatorul control la inceputul lunii mai.

Acum sunt in Romania, dar pe 11 mai plec in Belgia si ma intorc pe 9 iunie, mai mult nu pot sta pentru ca atat am avut invoire de la doctor.
Cat despre burtica, deja este maricica, - cred ca pana ajung la termen abia o s-o mai pot duce. Am luat si cateva kilograme bune in greutate, dar nu-mi fac probleme, sa fiu sanatoasa si sa iasa doi bebei sanatosi.

Oana, tu cum o sa nasti, normal sau prin cezariana? Eu, una daca ar fi fost un singur bebelus as fi facut tot posibilul sa nasc normal, dar fiind doi parca n-am curaj. Apropo, nici nu stiu , se mai naste normal cand este vorba de gemeni?
Mie tare mult imi place topicul acesta cu atatea gargarite cu burtici. Ma gandeam ca ar fi frumos sa mai facem un topic Clubul bebelusilor gargaritelor unde sa postam fotografii si noutati cu si despre bebelusi.
Va urez sanatate proaspetelor si viitoarelor mamici si s-auzim numai de bine.
Pupici pe burtici

P.S. Eu, una parca am avut o presimtire ca or sa apara aceste doua minuni in viata mea. De mai bine de un an ma atrageau ca un magnet ingerasii Sandrei Kuck, cum sunt si cei doi de la avatarul meu.

Lenus, fericirea razbate din cele scrise de tine. Imi amintesc ca, acum ceva timp erai dezamagita de ceea ce ti se intamplase, dar vezi ca Bunul Dumnezeu nu a lasat un suflet bland ca tine sa se piarda si i-a adus in viata minunea procreatiei. Sa fi sanatoasa, sa te bucuri de minunile din burtica ta si, peste ani, sa-ti aduci aminte ca aici, in gradina gargaritelor, visele tale au devenit realitate.

P.S. Cand ma gandesc la cele doua minuni din burtica ta, imi aduc aminte de baietelul meu care intotdeauna cand ii cumparam ceva imi spunea: "mami, doua, doua!" Asa si cu tine: Dumnezeu ti-a oferit o fericire dubla (de fapt tripla, daca tinem cont si de barbatul care ti-a redat zambetul pe buze).

Mamicilor, ma incalzeste topicul vostru pana in adancul inimii. Rememorez si eu drumul celor noua luni, cu voi si alaturi de voi. Emotii, incertitudine, spaime, bucurii si impliniri.
Va doresc la fiecare, drum usor pana la intalnirea cu puiutii vostri.

imi aduc aminte de baietelul meu care intotdeauna cand ii cumparam ceva imi spunea: "mami, doua, doua!"
Cristina, rad, imaginandu-mi scena. Din dulceata unor astfel de momente traim si reusim sa razbatem prin toate, triumfatoare. Mare noroc avem ca ne-a facut Domnul, femei ca sa ne putem bucura de astfel de momente.

Ce emotii, Lenus! Sunt bucuroasa ca le imparti cu noi, ca asa retraim si noi acele luni pline de bucurie si nerabdare. Iti doresc in continuare o sarcina usoara.
Pupici dulci