Ma alatur Ancai si va aduc si eu o bucatica de iarna de la Suceava:





Ninsoare de pupici

Ca toate-s de la Dumnezeu...

Pentru o gargarita careia nu-i place iarna.

Draga mea, eu am crescut la tara si de la bunii mei am invatat ca este mai usor pentru noi sa iubim fiecare anotimp, cu bunele si relele lui. Incearca sa iubesti si iarna si vei observa ca nu o vei mai resimti astfel. Vei simti ca este benefica atunci cand pune patura calduroasa pentru toate plantele, ca gerul ucide microbii (ati mai auzit de A1H1, dupa temperaturile de - 26 grade?), ca aerul ei curat ne ozoneaza plamanii ce se chircesc de atat poluare, in restul anotimpurilor. Iarna este bucuria copiilor, poate unde ei sunt mai aproape de Dumnezeu si ii simt mana Lui, calda prin zapada si ger.
Nu spun, ca sper ca aceasta este ultima zapada. Spun, iata, ne-a mai trimis Dumnezeu semn de belsug. Oare asta nu inseamna mai multe ape in izvoare, mai putina seceta la vara?
Eu, ma bucur de aceasta iarna, asa lunga cum este ea si o consider un dar de la Domnul. Nu zic nimic cand imi aluneca picioarele (cam nesigure) pe zapada inghetata sau cand gerul imi pisca nasul. Ridic mai sus fularul, uit ca am cateva kilograme in plus datorita hainelor de iarna si imi zic ca muschii corpului meu lucreaza mai mult, deci ma tonific si o sa raman mereu tanara (sic!).
Vezi cate motive gasesc eu ca sa fac iarna, prietena mea?

Bica ce amintiri mi-ai redesteptat... Si imaginile tale, Iulia, la fel.

Chiar vine iarna???
http://www.mediafire.com/?tz72cz36l3ad7tr

Of, eu sper sa mai astepte inca un pic, este prea devreme si parca nu ne-am bucurat suficient de zilele ruginii de toamna.

Asa este, Mona, parca imi este dor de o toamna adevarata, asa cum era odata in copilaria noastra: culegeam castane (din obligatie), faceam ierbarul pentru scoala, mergeam la cules porumb, struguri, cartofi, toate erau frumoase. Acum parca hop-top din vara in iarna si din iarna in vara. Este prea frumoasa toamna ruginie ca sa nu o admiram in splendoarea ei.

Cata dreptate ai Ralu! Eu inca mai tin minte cand ieseam cu clasa si culegeam frunze ruginii si faceam panouri pentru scoala.
Oare copii nostri o sa mai prinda asa ceva, acele zile cand mergeam la cules de cartofi? Se auzeau numai rasete, bancuri si tot ce vroiai.
Am avut o tinerete frumoasa.