|
Va multumesc mult pentru toate cafelutele si pentru toate tentatiile dulci cu care ma/ne rasfatati, zilnic.
Floarea-albastra, cat as vrea sa mai fiu asa guresa si sprintena ca tine! Ma bucur pentru puiul tau si sper sa ajunga sa isi faca studiile acolo unde viseaza.
Georgeta, petrecere frumoasa in tabara!
Eu am fost ocupata cu o mie de probleme.
Prima si cea mai grava a a fost faptul ca Mariuca a inceput sa acuze dureri de cap (s-a sculat noaptea si a inceput sa tipe de durere), asa ca medicii au indicat un nou RMN. Va fi tinuta sub observatie, zilnic, pentru ca se pare ca are lichid cefalorahidian prea mult, brusc. O fosta eleva, doctorita mi-a explicat ca in general, surplusul se va resorbi si ca la copii apare acest inconvenient, uneori, dupa un traumatism puternic.
Partea cea mai rea si mai grea este ca nu pot sa le spun parintilor nimic pentru ca nu vreau sa aiba discutii intre ei si nici nu vreau sa ii pun pe jar.
Nepotul meu este a doua prioritate. Intrucat a terminat cu medie mare, am hotarat sa ramanem langa el si sa il ajutam.
El ar fi incantat sa-si contnuie studiile, dar parintii spun ca a venit timpul sa isi castige singur painea, ca ei nu il mai pot ajuta. Ii inteleg pentru ca, din pacate, nu au o minte deschisa, desi resurse inca mai au. Ei spera ca baiatul sa ii ajute la batranete pentru ca este mezinul familiei si de asta l-au facut. Cruceste-te Bica! M-am crucit, dar am gasit si solutii. Am promisiune din mai multe locuri de angajare, iar dosarul il depunem pentru studii la seral. La inceput o sa ne restrangem noi si o sa stea la noi si il vom ajuta si financiar. Restul, vom vedea la timpul potrivit.
Casuta de la tara s-a imbibat cu apa de la ploile din ultimele saptamani si la fel si gradinita din spate. Am fost si acolo si am facut santuri mici prin care apa sa se scurga in santul mare.
Tot acolo am un Labus ce isi astepta tainul (il hraneste o vecina), dar si patru Azorei ce pazesc o zona imprejmuita, la marginea satului, pe care am cultivat fasole, cartofi, telina, morcovi, dar are si pomi fructiferi.
Alde Tanjala, cel care trebuia sa ii hraneasca pe Azorei, asa cum spune numele, s-a lasat pe tanjeala si a preferat sa isi hraneasca propriile animale (cu mancarea mea), iar paznicii mei la resursele mele naturale din iarna erau schiloditi de foame. Mi-au dezgropat cartofii de si-au potolit foamea.
Am o fosta eleva, patroana unui restaurant la mine in oras ce imi strage intr-un container etans, resturile de mancare pentru patrupezii mei, harnicuti. Am schimbat pe Tanjala cu alde Hartza, la hranit cainii si sper ca numele-i sa nu-i fie predestinat.
Bicu ingrijeste de o gradina din oras. Si el a avut propriile griji, dar si primele recolte de cirese, visine, caise, - asa ca subsemnata am trecut de la dulceata la compot si invers, iar acum borcanele asteapta cuminti in camara.
Cum duminica este pe sfarsite, eu va doresc la toate o saptamana buna si frumoasa ca voi.
_________________
Bica - Bunica-de-Gargarita
|
