Ramona, ma bucur ca ai vazut si tu la ca m-am referit. Nu mi-a venit sa-mi cred ochilor cand am citit acele cuvinte.
Gargarite, dragi este greu sa mai gasesti o alta gradina plina de dragoste si prietenie adevarata ca aceea de aici.
Oricum mi-a lasat un gust amar.
Va imbratisez pe toate cu drag.

Nu am apucat să citesc tot subiectul, doar am răsfoit ultimele postări. Sper să fi înţeles bine subiectul şi să nu pic ca nuca-n perete cu postarea mea.

Înainte am fost pe un forum dedicat copiilor. Nu aveam tangenţe cu subiectele legate de bebeluşi, însă activam pe subiectele diferite. Aveau chiar şi un subiect unde se vorbea despre goblene.
Din respect pentru sfânta zi de astazi nu o să mă apuc să comentez foarte tare problemele întâmpinate dincolo, însă erau un grup de fete care erau pur şi simplu veşnic puse pe harţă, doar pentru că ele erau mai vechi pe forum sau doar pentru că aveau anumite prejudecăţi referitoare la localitatea de provenienţă. O vreme m-am luptat cu ele, fără a le jigni sau vorbi urât, însă mi-am dat seama că nu ajung niciunde, ci singura care îşi făcea nervi eram eu, pentru că pentru ele era o pasiune şi o satisfacţie imensă să arunce cu bolovani şi noroi chiar şi în mediul virtual. Nici nu vreau să îmi imaginez ce fel de oameni erau în viaţa de zi cu zi, mai ales că multe dintre ele erau mămici de bebeluşi. Ce eduaţie le-or da micuţilor?!

Despre grădina TTT, eu una, ca toate fetele de aici am o părere extrem de bună. Au fost şi aici câteva conflicte, însă rezolvate cu delicateţe şi bun simţ. Un zbor tare plăcut ne oferiţi voi toate gărgrăriţelor şi bunătatea, dragostea şi căldura voastră sunt de-a dreptul molipsitoare. Felicitări tuturor gărgrăriţelor şi felicitări Adminicăi, care veghează bunul mers al forumului.

Dupa raspunsul scris ieri dimineata de acea persoana (pe mine m-a oripilat limbajul si tupeul), am inteles, in fine.
Admin, eu iti multumesc ca ai sters acea nesimtire ridicata la patrat.
Letitia, exista un proverb: cum este turcul, si pistolul sau cine se aseamana, se aduna. Te rog nu mai face pledoarie pentru astfel de cazuri. Nu ne inobileaza astfel de prezente.

Ramona, sa mai adaug un proverb? Facerea de bine...

Ieri nu am avut timp sa scriu, dar astazi va spun, cu mana pe inima, ca ma bucur ca sunt in aceasta gradina.
Mireille, Elisabeta, Lena, va inteleg tare bine.

Ramona, un zamabet amar mi-a aparut in varful buzelor. Mi-am adus aminte cum am imprumutat o prietena ce a venit la mine acasa, plangand si smulgandu-si parul din cap ca este disperata, ca are nevoie de bani si ca eu sunt salvarea ei. I-am dat 800 euro din economiile familiei, fara stirea sotului. Cand am vazut ca trece termenul si ea nu imi da nici un telefon, am avut nesimtirea sa imi cer banii inapoi conform conventiei. Ce crezi ca mi-a raspuns? Cine te-a pus sa mi-i dai?
Nici in ziua de astazi nu mi-am recuperat banii. De discutiile ce le-am avut cu sotul meu, nu va mai povestesc.
In rest, si eu sunt de acord cu Ileana pentru ca nesimtirea este incurabila.
Va doresc sa nu aveti parte de ea pe langa voi.
Va multumesc ca reusiti sa mentineti aceasta gradina la fel de placuta ca la inceputuri si va multumesc ca existati.

Fetelor, va multumesc pentru raspuns.

Va aduc un ultim model de nesimtire ca sa stiti sa va feriti de astfel de oameni.
O cunostiinta a luat in casa ei o tanara (colega de ea, la serviciu) ce nu avea bani sa-si plateasca o gazda.
Tanara a plecat cu barbatul cunostintei, drept multumire.
Barbatul are o scuza - este la andrpauza. Tanara are scuza tineretii?
Pacat ca la mijloc este un copi si inca mic.

P.S. Bica, nu am vazut eu?

Ramona, sa nu avem parte!
Recunosc ca este o lectie de viata. Cand cele doua extreme se combina, exista o alchimie careia nu i te poti opune.
Adultii isi refac viata, dar copilul ce vine are?

Ramona, asta-i tare!
Cand este vorba de un copil cred ca este tare dureros.

Mie tot o colega de servici ce a pierdut autobuzul si a dormit la mine mi-a luat toate bijuteriile din aur. M-a anuntat mami in timp ce eram la servici. Am mers in biroul ei, i-am luat poseta, i-am deschis-o si am rasturnat-o pe birou. Toate bijuteriile mele s-au scurs din geanta ei.
Povestea a ajuns si la sefi si nu mai lucreaza la noi.

Este plina lumea de astfel de specimene. Este drept ca pana nu dam peste ele, nu credem ca ar putea face atat de rau. Nu am multa experienta de viata, dar m-am ferit pe cat am putut de astfel de persoane, doar ca de ce te feresti nu scapi a functionat si in cazul meu. Mi-a parut rau, am plans, m-am descarcat si am luat-o ca pe o invatatura de minte. In cazul meu, ca si cel al Margaretei, a fost doar pierdere financiara, dar acum stiu ca nu sunt eu cea care trebuie sa plateasca pentru greselile altora. Curaj fetelor sa puteti spune "nu" in cazuri extreme. Este un raspuns care va poate aduce multa liniste.

Marie, usor este sa zici ca trebuie sa te feresti, dar parca Dumnezeu iti aseaza in cale astfel de intalniri.
Mie mi-a fost mila de ea ca ar fi trebuit sa doarma in gara/autogara si am zis ca ma bate Dumnezeu daca nu o ajut.
Norocul meu a fost ca mami o observat ca a fost miscata cutia cu bijuterii. Eu nu port aur, iar toate bijuteriile de aur sunt de la mami care ar fi tare incantata sa le port. Cand a vazut cutia miscata s-a gandit ca, in fine, folosesc si eu ceva de la ea. Mi-a spus ca a ramas cu gura cascata cand a vazut ca le luasem de acolo si s-a gandit la toate relele (inclusiv ca le-am amanetat) si ca, pana la urma, mi-a telefonat chiar cu jena (culmea!).

Cred ca definitia acordata acestor comportamente este ingusta. Dupa parearea mea, in exemplele voastre avem de-a face cu mai multi factori, lipsa de educatie si de tipare de valoare de urmat si multe altele pe care eu le-as incadra la lipsa de civilizatie.

In cazurile prezentate, lectia este sa pastram distanta fata de cei profitori si sa invatam sa impunem limite fara temerea ca vom pierde afectiunea sau respectul celorlalti.

In comunitatea mea exista un respect deosebit pentru cel de alaturi. Cazul meu: am o gradina mare, amenajata ca un parc, dar nu este imprejmuita decat cu arbusti ornamentali. Cainii vecinului au intrat in gradina. Eu habar nu aveam, dar vecinii (sot si sotie) si-au cerut scuze pe rand pentru inconvenient. Mie imi sunt dragi animalele si chiar le-am acordat circumstante (sunt animale), dar de atunci nu s-a mai repetat.

In zilele cu vant nimeni nu face gratar pentru ca se presupune ca fumul de la gratarul tau il va deranja pe vecinul de alaturi.

Daca iti vin prea multi musafiri cu masina si nu au unde sa o parcheze langa casa ta, atunci cauta prima parcare comuna din zona, dar niciodata nu blocheaza proprietatea vecinului.

Am si eu o experienta mai ciudata. Eram in primii ani, intr-o tara straina. Aveam casa noastra si eram oarecum acomodati cu viata noua.
In drum spre casa am intalnit o tanara care m-a intrebat intai in franceza, apoi in engleza daca nu stiu o locatie unde poate dormi pentru putini bani. Am intrebat-o pentru cati bani si mi-a spus o suma ce nu i-ar fi ajuns nici pentru adapostul de noapte al saracilor, daca gasea loc. Am aflat ca ii fusese furat portofelul pe care il tinea in buzunar si ca suma pe care o mentiona o avea din poseta ce continea si actele ei de proapsata emigranta... romanca.
Am luat-o acasa la noi, dar am avut o discutie cu sotul meu, incat i-am jurat ca nu voi mai face un gest asemanator.
Tinerei i-am dat un sandwich, s-a spalat si s-a culcat. A plecat odata cu noi din casa si nu am mai stiut nimic de acea femeie multi ani.
Acum vreo 2-3 ani in urma, am primit un pachet cu un set pentru dormit din cerga. Maramureseanca si-a platit sederea de o noapte, in acest fel. Am fost emotionata, cu atat mai emotionata cu cat respectiva nu si-a dat adresa la care locuia si nu ne-a lasat decat un bilet in pachet. Pe el scria: Pentru o noapte intre oameni.

Nu stiu sa va spun unde este demarcatia dintre omenie si prudenta.