Irela, ce ai facut, scumpa mea, caci vad ca ai speriat tare de tot Timpul?
Ori sta pe loc la tine, ori te ajuta si el la cusut, caci episodul este minunat si plin de parfum.
Sa o tii tot asa, in mare viteza si fara cronometru.
Mult spor in continuare, scumpa mea.
Pupici pe inimioara.

Ziua de astazi, din punct de vedere social si profesional, a fost o zi de vineri 13, o zi in care toate au mers pe dos. L-am rugat pe Bunul Dumnezeu sa ma ajute sa trec cu bine peste rautati si sper ca ziua sa se incheie cu bine.
Frustrarea legata de ziua nereusita s-a risipit in momentul in care dupa ce am ajuns acasa am inceput sa cos punctele de fond care au finalizat prima diagrama.
In episodul 2 din Ikebana cu crini va arat cum intr-o zi proasta, cu ajutorul terapiei goblen, se poate pana la urma sa se aseze liniste in suflet si pe fata un zambet de multumire.



Va imbratisez cu drag.

Irela, sper ca terapia a functionat si ca ziua de astazi sa se incheie intr-un mod placut.
Aripioare la ac!

Irela, te inteleg perfect. Si eu am trecut prin asa ceva. Ai mare dreptate: goblenatul este intr-adevar terapie. Cea mai la indemina si cea mai placuta.

Spor la cusut in continuare.

Irela, o terapie care cu adevarat da roade. Am incercat-o si eu de multe ori si ii cunosc efectele.
Iar la tine pe panza s-a pictat foarte frumos "portia de greva impotriva timpului".
Mult spor in continuare, draga mea.
Pupici,

Irela, felicitari, ai adus un episod foarte frumos. Ma bucur ca ai reusit sa treci peste ziua grea de ieri. Intr-adevar, goblenatul face minuni.

De obicei sunt destul de echilibrata, nu ma las atrasa in polemici si incerc sa rezolv problemele cerebral.
Si totusi, ieri am ajuns in pragul disperarii, in prima faza din cauza unei neintelegeri profesionale, dupa amiaza din cauza unui repros nejustificat legat de o invitatie pe care am adresat-o cumnatei mele (locuieste intr-o alta tara si vine destul de rar acasa) - refuzata, dar cu mentiunea mai vorbim. Cum cumnata mea nu a sunat sa imi confirme ca accepta, eu nu am considerat ca ar trebui sa revin cu invitatia. Reprosul a venit din partea mamei sotului meu, intr-un mod destul de dur, care m-a dezechilibrat suficient de mult ca sa ma refugiez in cusut.
Pana la proba intalnirii cu familia sotului meu imi mentin echilibrul redobandit. Si cred ca se va mentine si ulterior, deoarece sotul meu reuseste perfect sa fie tampon intre mine si familia sa si liant atunci cand exista riscul dezechilibrului total.
Se impune sa va cer scuze ca de la frumusetea pe care ne-o ofera goblenul, am deviat spre problemele-mi sociale.
Va imbratisez cu drag.

Irela, imi pare rau ca ai avut o zi proasta si ai dreptate cu goblenul este terapia cea mai buna, ne ajuta sa ne linistim si uneori sa vedem partea plina a paharului (la mine cel putin asa este, poate si pentru ca sunt optimista din fire).

Mult succes in continuare si la cat mai multe episoade frumoase. Sa iesi invingatoare in micul "razboi" cu timpul.

Ikebana cu crini, episodul 3:



Episodul final:

Daca timpul a inceput sa fie mai ingaduitor cu mine, am prins curaj si am decis sa lucrez:

Leagan de panselute



Si cateva puncte lucrate: