Exista viata inainte de moarte? by Nicolae Orban (193 mesaje), la 28-06-2006



Replica: Daca stii sa o traiesti! by Admin TTT (3925 mesaje), la 28-06-2006




Replica: Exista, sigur, fara indoiala! by Pintilie Carmen (2 mesaje), la 25-09-2006

Replica: Nu ne intalnim deseori, by cucos catalina (1629 mesaje), la 26-09-2006

cu acel "deja-vu"?


Replica: Exista doar viata, moartea este trecerea spre o noua viata. by Admin TTT (3925 mesaje), la 26-09-2006



Replica: Da. by Baban Laura (4 mesaje), la 05-10-2006


Replica: Viata... vazuta la pensie by Bica Nistor (1288 mesaje), la 07-10-2006

Draga Laura, cand aveam varsta ta ma simteam goala si golita in suflet. Mi se parea ca lumea ma ignora, ca viata nu poate aduce nimic bun, ca societatea este un putregai. Nici pe cei din jur nu-i pretuiam pentru ca mi se pareau banali, fara personalitate si... inferiori mie. Numai ca in momentul acela in care am simtit ca locul meu nu este intre cei care traiam, am inceput sa lupt. Mi-am dorit sa scap din familia mea, din orasul meu, din lumea aceea ce nu era pentru mine. Si am reusit... sa intru la liceul pedagogic (pe atunci era o izbanda sa fii intre cei 26 reusiti) din 700 candidati. O lovitura naprasnica primita de la strainii pe care ii admiram mi-a hotarat destinul: m-am intors in urbea mea, alaturi de familia mea, formata din oameni simpli (care ma detestau ca citesc in loc sa fac o activitate utila in gospodarie). Vremea a trecut si, intr-un tarziu, am descoperit ca detestand pe toti si pe toate, devin un cocon ce nu se va deschide niciodata. Am incercat sa parez loviturile ce-mi indoiau mijlocul de durere (desi ma loveau in inima) si sa ma intaresc. Intr-o zi am descoperit ca un tanar pe care nu-l agream, insista sa stea mai mult langa mine. Am intins mana si am zis da, desi nu asa simteam. N-ai sa crezi, dar, azi, mi s-ar parea cea mai mare nedreptate din lume sa nu-l am langa mine. Culmea, profesia mea a ramas pe planul doi. Urmandu-mi drumul am renuntat la ce am invatat, dar nu am incetat sa invat tot timpul ceva nou. Apoi, am descoperit ca oamenii sunt cu totul altfel si ca fiecare este pe pamant dintr-un anume motiv si ca fiecare are valoarea sa. Cu alte cuvinte am invatat sa devin toleranta, facand astfel ca timpul sa curga mai lin si in folosul meu. Am simtit dragoste fata de semenii mei si, de atunci, nu contenesc sa spun ca fiecare varsta are inconvenientele ei, dar si frumusetea sa si ca viata ne-o croim noi.
La varsta ta, esti debusolata, libertatea de a decide iti trimite primele angoase. Fii fericita ca nu sunt marile angoase ale vietii (exista oare?). Gandeste-te ce ar fi insemnat sa fii handicapata fizic sau sa nu ai parinti sau... mai usor (uneori cel mai usor) sa nu EXISTI?
Ia o gura de aer in piept si multumeste Celui ce-i in toate, ca existi si ca ai in fata experienta vietii cu bunele si relele ei. Caci, de n-ar exista relele, am mai stii care sunt bunele?



Replica: Mda. by Baban Laura (4 mesaje), la 08-10-2006



Replica: Si by Baban Laura (4 mesaje), la 08-10-2006



Replica: Nu esti o problema, by Admin TTT (3925 mesaje) , la 08-10-2006

esti numai o dilema pentru tine. Fiecare incepem astfel. Nimic nou. Este varsta la care incercam sa ne definim, sa ne croim o cale. Este momentul in care, debusolati, nu stim pe cine sa ne bazam. Ni se pare ca toti cei din jur au ceva sa ne reproseze. Vina lor, Laura, este ca, poate, au uitat cum este sa ai 18 ani si care sunt, mai ales, temerile tanarului la aceasta varsta. Problema pe care am simtit-o si la fetita mea este lipsa de comunicare la aceasta varsta. Datorita complexelor, ne invaluim in tacere intrebarile si refuzam sa comunicam. Gandesc ca multi tineri sunt in aceeasi situatie cu tine si poate, daca ar comunica, ar intelege ca sunt niste fiinte extraordinare, pline de energie si de frumusete.
Jur, desi nu te cunosc, ca si tu esti tot o comoara ce asteapta sa se descopere...




Replica: Uite un link la tema by Admin TTT (3925 mesaje), la 08-10-2006

deschisa de tine: http://www.7plus.ro/?arhiva=07/10/2006&id=8553

Replica: Laura, by cucos catalina (1629 mesaje), la 10-10-2006

ma regasesc in ceea ce povesteshti tu aici. La 18 ani mi se parea shi mie, ca lumea toata este intoarsa impotriva mea; nu puteam comunica nici cu mami a mea, prietenilor din jur le vedeam doar fatza negativa shi defectele pe care le aveau (sau poate mi se parea doar mie), scriam de zor intr-un jurnal, iar acum recitind paginile ma infior de pesimismul ce ma urmarea atunci. Rataceam haotic incercand sa-mi gasesc linishtea, ma aghatzam de orice luminitza ce mi se parea a fi prielnica, recurgeam la minciuna parandu-mi-se ca este solutzia, sa fiu asha cum credeam ca ar trebui sa fiu. Ce faceam, de fapt, incercam sa ma regasesc in tot ceea ce ma inconjura shi intr-o disperare crunta (aveam aproape 20 de ani) cand am simtzit fizic neputintza, mi-am indreptat toata atentzia asupra mea shi mi-am impus sa fiu eu insami asha cum sunt, indiferent ce cred cei din jur, indiferent cum ma percep parintzii mei. Shi daca fusesem considerata aroganta de cei din jur, asha ma comportam; daca simtzeam ca parintzii nu au incredere in mine, le transmiteam din priviri ca shtiu eu ce fac; incepusem sa elimin orice relatzie ce nu era profitabila moral; cu alte cuvinte, impunandu-mi ca trebuie sa reduc la simplu traiul meu, incepusem sa-mi inshir liniar trairile cotidiene, sa le iau ca atare shi sa nu mai amplific ceea ce-mi statea in cale. Acum, multzumesc lui Dumnezeu, am o viatza linishtita, comunic extraordinar de bine cu parintzii, sunt shi ei sunt multzumitzi de mine, sunt inca singura deoarece consider ca toate se intampla la randul lor, nu dramatizez o gresheala ce se poate intampla oricui shi orice decizie o iau singura fara influentza din jur, astfel incat sa nu imi para rau mai tarziu, sa nu am ce reprosha nimic nimanui, pentru ca cel mai bun prieten este insashi fiintza ta. Nimeni nu shtie mai bine ca tine ce vrei cu adevarat, de ceea ce eshti in stare sa faci shi cu cine ai putea sa comunici civilizat.

Laura, incearca sa iei totul la modul cel mai simplu shi gandeshte-te la tine inainte de toate. Shi, ce este mai important, fa-tzi viatza in asha fel, incat sa-tzi fie cat mai simplu. Sa reciteshti ceea ce ai scris aici shi peste 10 ani.


Replica: Laura, by cucos catalina (1629 mesaje) , la 10-10-2006

vezi lebada din ce am postat eu mai jos? Este singura. Dar observi ce mandra trece shi cum tzine capul sus? Asha trebuie sa treci prin viatza, ca viatza sa capete incredere in tine!