Popescu Rodica scrie:
Lena, eu sunt speriata putin cu serviciul pe locul 3, dupa familie si robinet.
Pupici.
Rodi, nu trebuie sa fii speriata, draga mea. Eu am observat, de-a lungul celor aproape 27 de anisori, ca familia este singura care iti este alaturi neconditionat si cand zic familie, ma reduc la parinti si bunici (din pacate, eu nu am avut o relatie asa stransa cu restul familiei, - ne intalneam, cum se spune la nunti si la inmormantari, si atunci iti erau cei mai buni prieteni, insa cand aveai nevoie de un ajutor, macar verbal, mai de folos iti era un strain decat cei care se presupune ca ar fi trebuit sa te ajute. Am preferat sa nu mentin o relatie de conunctura, sau care sa fie doar din obligatia provenita din legaturile de sange). Serviciul este intr-adevar important si de multe ori ma surprind continuandu-mi si acasa ceea ce as avea timp sa fac ziua urmatoare la serviciu, insa asta, doar atunci cand celelalte doua prioritati in viata mea nu au nevoie de mine (familia, prietenii).
Pupici.
