M-am nascut obosit by Admin TTT (3927 mesaje), la 09-11-2008
si am venit in aceasta viata ca sa ma odihnesc, imi spunea cineva.
In ceea ce ma priveste, banuiesc ca am venit in aceasta viata, in zorii unei zile ce pentru mine nu are voie sa aiba sfarsit. Nu ma plang de prea multele activitati, de nevoia altora de a ma implica in rezolvarea problemelor lor, de faptul ca fiecare clipa imi este furata in mod sistematic. La ce mi-ar folosi sa ma las dusa de valul maniei, generand la randul meu, manie? Gandesc, asa cum am scris si in topicul Bicai, ca este experienta mea, unde am liberul arbitru sa apas un click de mouse:
da/nu. Optez pentru
da pentru ca astfel ma simt implinita si impacata cu mine.
Cum acest forum este intr-un fel copilul meu, nu imi doresc ca el sa fie gestionat eronat (desi castiguri recunosc am gasit, in urma interventiei lui AdmiN: scris corect, punctuatie aliniata etc), asa ca pur si simplu va anunt ca timp de o ora zilnic, voi fi aici ca sa fac corecturile de rigoare, dar mai ales sa va raspund la intrebari. Daca nu o sa raspund imediat, inseamna ca zbor pe la broderie, personalizate, vitralii etc. Imi reduc activitatea doar pentru ca am nevoie de timp pentru a rezolva problema noastra a forumului, dar si a serverului ca sa nu mai fim nevoite sa stam cu sabia lui Damocles deasupra capului: imagini mici/imagini mari s.a.m.d.
P.S. Va rog sa nu va imaginati ca sunt suparata pe cineva, daca am ales sa imi petrec zilele ce au trecut cu prietena mea pentru ca este unul din Oamenii (cu O mare) din viata mea, om ce a implinit o varsta minune: 80 de ani!
Topicul lui AdmiN a fost sters de mine.
Va urez o zi buna in fiecare zi!
Monica
Replica: Monica, nici nu stii ce nevoie, by 0lteanu Emilia (586 mesaje), la 09-11-2008 aveam de caldura ta, si cat ma bucur ca ai revenit. Cred ca asta simt toate gargaritele de pe forum.
Poate tu, cu felul tau de a fi vei reusi sa imprastii incrancenarea ce mi se pare mie ca a aparut sau poate numai mi se pare.
Si tie ca si Laurei iti trimit un zambet mare, mare si sa stii ca uneori este bine sa mai conservi din energie, nu se stie niciodata cand ai nevoie.
Replica: Emilia, by Admin TTT (3927 mesaje), la 09-11-2008 ma gandesc ca daca ma odihnesc, risc sa ruginesc. Zilele trecute, cand
mi-am permis sa ma plimb cu Claudia, prietena mea de 80 de ani, am intrat intr-un magazin cu piese de mobiler din ratan. Am vazut un balansoar pe care il visez de cand eram copila. Am vrut sa il cumpar, dar pretul m-a descurajat. Mi-am zis, mai apoi: dar ce,
eu nu merit macar aceasta bucurie? Am dat sa ma intorc, dar apoi un spiridus mi-a pus o intrebare la care nu am stiut ce sa raspund:
si cand o sa te odihnesti tu in balansoar?
In ceea ce priveste incrancenarea, alunga gandul ca exista. Eu, cand mi se intampla, imi zic ca nimic nu este intamplator si pornesc mai departe sa vad ce drumuri mi se deschid. Uneori am surprize atat de placute! Asa iti doresc si tie.
Te imbratisez cu drag,
Monica
P.S. Iti multumesc pentru prospetimea ce emana din dalia ta.
Replica: Monica, by Ionita Victorita (586 mesaje), la 09-11-2008 bine ai revenit. Ne-ai lipsit mult. Un zambet si un cos cu trandafiri pentru tine.
Replica: Era by Ionita Victorita (586 mesaje), la 09-11-2008 un cos!
Replica: Victorita, by Admin TTT (3927 mesaje), la 09-11-2008 seara, tarziu, atunci cand se elibera laptopul fetitei mele, am citit forumul. Cum credeai ca pot fi atat de departe? Mai mult, sambata a fost randul meu la aranjamente florale la
Agentia Iris. Am facut aranjamentele florale pentru mese din florile primite de mireasa la cununia civila. Pentru ca tinerii nu mai aveau resurse financiare, m-am gandit ca o iedera leit-motiv pe fiecare vaza, plus florile (cam putine!), aduse rapid la salonul de nunti si aranjate in vaze, vor da un aer sarbatoresc, locatiei. Am fost multumita de rezultat, dar mai multumita ca am iesit din casa ca sa vad ca afara este o toamna atat de frumoasa.
Simt nevoia sa iti spun ca esti un om deosebit si iti scriu aceste cuvinte, nu pentru ca m-ai intampinat pe mine ci, pentru ca vorbele scrise de tine pe acest forum sunt cartea unui suflet frumos.
P.S. Cos sau buchet, trandafirii conteaza.
Replica: Monica, by greta hirsch (115 mesaje), la 09-11-2008 ma bucur ca te-ai intors, lipsea din forum zimbetul tau cald.
Replica: Multumesc, Monica by Ionita Victorita (586 mesaje), la 09-11-2008 pentru cuvintele frumoase. M-ai facut sa plang. Sunt Peste (21 februarie) si pentru fiecare realizare a trebuit sa lupt (sa inot impotriva curentului). Nu stiu daca cei din jurul meu au apreciat mereu ce am facut, dar eu am considerat ca asa trebuie sa fac: sa inaintez precum pastravul in susul apei inca un pas. Mereu m-am agitat pentru ceilalti mai putin pentru mine (cand spun
mine, ma refer la persoana mea).
Replica: Greta, by Admin TTT (3927 mesaje), la 09-11-2008 cand vin necazurile spre mine eu zambesc, intreband viata:
Ce imi pregatesti? Ma gandesc ca pot trece mai usor peste acele clipe, desi inima, in tahicardie galopanta, nu inceteaza sa-mi spuna:
acum, suferi. Este momentul in care eu ma retrag intr-un colt drag mie. Iata-l mai jos: asta ca sa stii unde ma gasesti intotdeauna cu un zambet cald.
Replica: Ce mare bucurie! by Stefanescu Elena (2635 mesaje), la 09-11-2008 Ma bucur enorm de mult ca te-ai intors draga Admin. Imi cer scuze pentru cuvintele ce s-au aruncat in topicul cu premii.
O seara placuta si un pupic de la Pitic.
Replica: Monica, by Stefanescu Elena (2635 mesaje), la 09-11-2008 sper sa nu te supar cu intrebarea mea. Cand am trimis mail cu adresa si cu premiul am pus si o intrebare. Se poate sa primesc si rama sau trebuie sa dau comanda separat?
In speranta ca nu am suparat iti urez o seara placuta.
Replica: Monica, by Frunza Nicoleta (3234 mesaje), la 09-11-2008 ce mare bucurie ne-ai facut cu intoarcerea ta. Cuvintele tale calde imi merg mereu la inima si o alina atunci cand are nevoie.
Sa nu fii suparata pentru unele cuvinte ce au fost scrise pe forum, sunt sigura ca multe Gargarite nu si-au dat seama cum vor fi acestea interpretate si cred ca sufera si ele pentru ceea ce au spus, dar din pacate cuvintele nu mai pot sterse din sufletul nostru. Acum ca si tu zbori alaturi de noi in gradina forumului sper ca lucrurile sa revina la normal. Vreau ca in continuare acest loc sa fie unul de bucurie si relaxare.
O imbratisare calda si un zambet de la Nico, Gargarita Paunita.
Replica: Ma bucur by Maria Nistor (4973 mesaje), la 09-11-2008 enorm sa te revad. Lipsea
Zana cea Buna a forumului!
Replica: De emotie by Maria Nistor (4973 mesaje), la 09-11-2008 am uitat sa-mi pun palaria.
Replica: Victorita, by Admin TTT (3927 mesaje), la 09-11-2008 eu am Pestii in ascendent, dar daca am trecut de o varsta (si de ascendent), asta nu inseamna ca nu merg doar impotriva curentului.
Eu, in fiecare zi am parte de o pastila amara: la fix, 8 fara un sfert primesc un telefon in care imi este prezentata situatia de la adapostul de animale = amara; Banuiesc ca animalele pe care le ajut, dupa cat pot si cum pot sunt singurele ce imi multumesc cu adevarat.
Atunci cand ajut oamenii, primesc cuvinte frumoase, dar ai observat ca daca, o singura data nu poti sa ajuti, oamenii se supara? Oare de ce?
Langa firma noastra avem un vecin cu grave probleme psihice. Este mostenitorul casei ce se margineste cu firma noastra. De cateva luni, in curtea lui au aparut doi catei: doua ghemotoace numai oase, acoperite de blanita. Am inceput sa ii hranesc, pe furis, inainte de plecarea de la firma. Pana intr-o seara cand vecinul mi-a strigat vorbe ce nu pot fi reproduse aici, alaturi de interdictia de a mai hrani animalutele. Acum, sunt nevoita sa fac tot felul de
cercetari, ca sa nu mai am nesansa de a ma intalni cu vecinul. In plus, imi scot masina din curtea firmei, fara motor si fara lumini. Datorita acestei situatii, am descoperit insa ca animalutele nu imi poarta pica ca nu le-am hranit cu o seara inainte. Ma privesc cu ochi veseli, dand din codita si cu un aer de gratitudine.
Victorita, eu nu imi amintesc de cand nu am mai facut ceva, cu adevarat pentru mine. A! Nu! Mint! Acum putin timp in urma mi-am cumparat cutia cu gargarite. Este adevarat ca am facut-o cadou...
Replica: Elena, by Admin TTT (3927 mesaje), la 09-11-2008 asa cum spune Laura, tu esti Marea Imbratisare si evident ca si eu te indragesc, inca de cand am vazut imaginea. Cum as putea eu sa ma supar vreodata pe o gargarita ca tine? Cand fetele iti cautau un nume, eu suflam din fata monitorului:
Ea este Marea-Imbratisare! Chiar ati uitat strigatul Laurei si apoi imbratisarea ilustrata a Elenei? Ea este Marea-Imbratisare! Si asa vei ramane pentru fiecare gargarita pe care o cauti zilnic, ca sa o imbarbatezi, sa ii urezi, alaturi de Pitic ceva, sa imprastii din inima ta, un gand frumos. Am verificat de mai multe ori si chiar mi-am notat varsta ta si am zambit ades, spundu-mi ca viitorul suna bine in aceasta tara (asa cum zice Bica).
Am primit mailul tau (si cel cu rama separat), numai ca asa cum v-a anuntat si AdmiN premiile vor pleca mai tarziu, din motive ce nu depind de mine.
Am o rugaminte: poti sa il mangaii pe cap (la radacina urechilor, stii tu de ce) pe Pitic, din partea mea?
Replica: Nico, by Admin TTT (3927 mesaje), la 09-11-2008 cuvantul premii mi-a adus aminte o traire de la inceputurile firmei.
Prin 94-95, TVR Iasi a facut o invitatie oficiala conducerii firmei, la o emisiune unde se discuta despre
Culoarea Banilor. Am fost delegata sa reprezint TTT, plecand de la prezumtia ca eu as putea sa raspund coerent, succcint si metaforic la interviul ce avea loc in direct, despre
culoarea banilor. Am ajuns ca doua ore inainte de inceperea emisiunii. Filmarile se faceau la Hotel Moldova din Iasi. Am fost preluata de un redactor tanar care, dupa ce m-a trecut pe la machiaj (unde mi s-a aplicat un puf de pudra pe frunte si pe pometi, ca sa nu luceasca), m-a
plantat langa inca doi invitati la interviu, pe platou. Urmaream cu curiozitate tot ce se intampla, cand m-am simtit atinsa pe umar. Era unul din cei doi invitati (cealalta era o doamna) ce, m-a rugat sa ma uit la camasa lui.
De ce l-am intrebat? - Nu este uda? a continuat el tot cu intrebare. Nu este uda, domnule, dar de ce intrebati? - Pentru ca am emotii si daca dvs. va luceste fruntea deja, desi v-au machiat, eu simt ca imi curg siroaie de transpiratie pe spate. Am facut semn doamnei de la machiaj, am mai primit un puf de pudra pe frunte, iar domnul de langa mine, un pachet de servetele. Nu stiu cum de s-a intamplat, dar desi obsedati de angoasele noastre referitor la interviul ce urma, fiecare a avut totusi puterea sa il sustina pe celalalt. Doamna ce-l incadra pe domn din partea stanga, era dezinhibata si preocupata de ceva, numai de ea stiut, in acel moment. Eu si domnul am reusit sa vorbim despre firma pe care o reprezentam, despre problemele amuzante cu care s-a confruntat fiecare, el chiar mi-a povestit cum batranica lui (domnul avea in jur de 60 ani) l-a ajutat la sa creasca productia si doar cand am auzit
3, 2, 1, 0 sunteti in direct, am realizat ca nu mai stiam nimic despre tinuta noastra. A urmat o ora de emisie. Nu imi aduc aminte decat de faptul ca publicul puncta spusele noastre cu aplauze si ca un operator ne facea semne cu degetele.
Dupa ce emisia s-a incheiat, doamna dezinhibata ne-a anuntat ca urmeaza un dineu, dat in cinstea firmei pe care o reperzenta, firma ce implinea un anume numar de ani.
Am fost uluiti de opulenta acelui dineu, asa ca m-am retras impreuna cu ceilalti baieti din firma noastra, la o masa, cam stingheri. Ni s-a alaturat, la fel de stingher si domnul cu camasa uda, celalat intervievat si ne-am continuat discutia. La plecare am facut schimb de cadouri: eu, cateva seturi de goblen, el cateva zeci de sticlute cu arome (vanilie, rom, migdale, fistic).
A doua zi la firma, de cum am intrat, am auzit doar
Unde-i premiul? Am realizat ca uitasem sa trec pe la secretariat sa ridic premiul ce ni se acordase, asa ca am aratat triumfatoare plasa:
Aici! In plasa erau sticlutele mele cu arome. Mi-am oprit cate una din fiecare aroma, iar restul s-a impartit intre toti salariatii firmei.
Pastrez si acum o sticluta mica, plata (realizata in Germania), cu dop auriu (realizat in Austria) si eticheta eleganta (realizata in Ungaria) pe care scrie Coseli. Iti recomand cu caldura acest produs. Este preferabil sa il cumperi din supermarket pentru ca cel pe care il gasesti in piata, este posibil sa fie un fals. Acesta este motivul pentru care toate componenetle ambalajului sunt realizate in tari diferite: ca sa nu fie contrafacut.
Revenind la premii: pentru mine, premiul meu a fost intalnirea cu un om deosebit, ale carui cuvinte au reusit mai mult decat speram in acea zi, pe platoul de filmare: sa uit de emotii. Se pare ca a fost cel mai frumos premiu, din moment ce pastrez si acum o sticluta mica, plata, cu dop auriu si pe a carei eticheta eleganta, scrie Coseli.
Nico, nu crezi ca premiile reale din viata noastra sunt cuvintele oamenilor? Eu asa tind sa cred.
Cu un gand bun pentru tine,
Monica
P.S. Stii de ce imi este dor? Sa mai vad un extemporal, unde sus, cu rosu, scrie 10.
Un astfel de extemporal era implinirea mea, pe cand profesam.
Replica: Maria, by Admin TTT (3927 mesaje), la 09-11-2008 pentru asa o palarie frumoasa, meriti o imbratisare oricat de departe ai fi. Fii atenta ca ti-o fura Maria Z si o duce la
O!
Stiu ca o colega de-a mea ti-a scris ca premiul a plecat catre tine. Sa stii ca, inca mai intarzie putin pentru ca nu a plecat inca de la noi, dar pana la Craciun ajunge la tine, in Italia.
O prietena mi-a trimis odata imaginea de mai jos, spunand ca ma aplauda. Eu i-am raspuns atunci ca pentru mine, mainile respective nu aplauda, ci astepata sa imbratiseze pe cineva. Sunt mainile de la Lacul Combo (Italia)
Replica: Pitic by Stefanescu Elena (2635 mesaje), la 09-11-2008 a promis sa vina sa-ti cante din tot sufletelul. Eu iti multumesc pentru cuvintele frumoase.
Replica: Pitic by Stefanescu Elena (2635 mesaje), la 09-11-2008 Va aduce o floare. Sa stiti ca miroase frumos.
Replica: O imbratisare si de la mine! by Maria Nistor (4973 mesaje), la 09-11-2008 Iti multumesc pentru informatie, nu este nici o graba. Palaria o imprumutam si Mariei Z sa faca o plimbare cu ea pana la O!
Replica: Elena by Admin TTT (3927 mesaje), la 09-11-2008
aceasta este imaginea cea mai reprezentativa pentru Pitic. Banuiesc ca fetele il iubesc pentru ca stie sa miroasa... florile!
O seara buna, iar de maine, succes la lucru.
Cu un gand bun pentru fiecare,
Monica
Replica: Tare ma bucur ca ai revenit. by PENCU GEORGETA (118 mesaje), la 10-11-2008 Esti sarea si piperul, esti marea si nisipul, esti floarea, pamantul, apa si soarele.
Esti incantare pentru gargaritele de pe forum. Am fost tare incrancenata zilele astea. Dar a rasarit soarele si la propriu si la figurat. Multumesc ca existi, ca ai o frumusete sufleteasca cum rar se intalneste.
Multumesc frumos pentru cuvintele calde. Sa ai bucurii si sper ca intotdeauna sa fii asa cum te-am cunoscut aici pe forum.
Cu milione de imbratisari,
Georgeta.
PS: Sunt un Rac prea simtitor si cred ca uneori supararile unora mi se pun cam curmezis si ma macina ca nu pot ajuta. Iarta-ma daca m-am balbait cand am scris.
Replica: Monica, by Adriana Nicuta (4075 mesaje), la 10-11-2008 mi-ai adus un zambet (enorm de mare) pe chip! Ma bucur ca te-ai intors. Un prieten mi-a spus la un moment dat ca de cineva drag
te bucuri. Asta fac eu acum:
ma bucur de tine!
Un sarut si o imbratisare!
P.S. Nu stiu cat de bine m-am exprimat.
Replica: Ce by Pricopie Ioana (387 mesaje), la 10-11-2008 bine ca ai revenit, Monica! Chiar ma gandeam ce mult imi vor lipsi interventiile tale, grija ta ca totul sa fie bine pe forum.
Iti urez sa ai parte de zile senine in fiecare zi si ti-l aduc pe Mihaita sa-ti dea un pupic si sa-ti zambeasca asa cum stie el (in fotografie este pe calutul pe care l-a primit de la mami si tati de ziua numelui).
Te imbratisez cu drag,
Ioana
Replica: Monica ai dreptate. by Frunza Nicoleta (3234 mesaje), la 10-11-2008 Cuvintele si semnele de pretuire sunt premiile cele mai importante.
Nu stiam ca si tu esti profesor. Cred ca iti este dor de un
10(zece) scris pe un extemporal. Pentru mine este cel mai frumos premiu pe care l-as putea primi pentru munca mea.
Replica: Georgeta, by Admin TTT (3927 mesaje), la 10-11-2008 am un Rac laga mine si, vezi? stiu eu de ce te imbratisez.
Adriana,
tu esti intodeauna bucurie pentru ca doar asta faci tu pe acest forum. Aduci fiecarei gargarite cate un indemn, cate o vorba buna, cate un gand placut. Daca lipsesti, te cauta. Cauta un om ce le poate aduce bucurie.
Ioana cat poti fii de Ioana pe care o stiu eu!
Atunci cand il aduci pe Mihaita pe langa mine, aduci un dor pe care incep sa il simt din ce in ce mai des. Dorul de a avea si eu un Mihaita. Fetita mea ma pondereaza, de fiecare data, asa ca eu tac si ma bucur de Mihaita al tau cat pot pentru ca, tare imi este frica ca nazdravanul tau ca o sa creasca repede, repede precum copiii mei...
Sa creasca sanatos!
Va imbratisez pe toate cu caldura si cu un gand bun pentru voi, inchei topicul.
Monica
Replica: Nico, by Admin TTT (3927 mesaje), la 10-11-2008 recunosc cu drag ca am fost dascal pentru cateva generatii bune. De la tancii de la gradinita pana la tinerii din ultimul an de liceu. Profile? Toate: pedagogic, economic, sportiv, filologie etc. Doi din fostii mei elevi sunt astazi profesori. Unul preda chiar la liceul unde i-am fost dascal.
Repetenti: nici unul.
10(zece) intotdeauna cu drag, cand puiul de om isi dadea silinta. Si, da, este cel mai frumos premiu pentru un dascal.
Este minunat sa te intalnesti cu persoane necunoscute tie si sa-ti spuna:
Mi-ati fost profesoara si nu v-am uitat. Cat suntem profesori, langa elevii nostri, nu ne gandim niciodata la ceea ce va veni peste ani. Ciudat! Este una din profesiile ce aduce s.q.n. cele mai mari satisfactii dupa o anumita varsta.
Peste ani, vei zambi fericita cand o doamna tanara iti va deschide usa magazinului, special pentru tine, spunadu-ti:
Doamna profesoara eu sunt Tolea dintr-a saptea, cea care avea intotdeauna 10 la dvs.!
Replica: Gargarita de departe by greta hirsch (115 mesaje), la 10-11-2008 Nu pot sa nu comentez, chiar daca acum numai am intrat in casa, si este ora 22, dar consiliul pedagogic s-a terminat doar cu jumatate de ora in urma.
Deci si eu sint dascal, si miine la opt va trebui sa fiu in clasa, proaspata, bine dispusa si optimista. Asa ca trebuie sa ma culc devreme.
Dar am fost asa de placut mirata de coincidenta, - avem doua pasiuni comune (deocamdata). Cunosc asa de bine senzatia de realizare cind ma intilnesc cu un fost elev. Cu multi am ramas in legatura dupa ce au terminat liceul, altii ma suna de sarbatori. Daca nu ar exista aceste clipe frumoase, nimeni nu ar rezista asa de multi ani in invatamint.
Noapte buna!
Replica: Asa, by PENCU GEORGETA (118 mesaje), la 11-11-2008 de dimineata iti multumesc frumos Monica. Nici nu stii cat inseamna asta pentru mine. Imi este foarte greu in unele momente si asta pentru ca sunt singura din punct de vedere sufleteste nu vreau ca nimeni sa fie singur. Sa fie suparat cum sunt eu de la un timp. Desi sunt un om cu zambetul pe fata mai tot timpul si strang din dinti sa nu dau drumul cuvintelor fara rost si, sunt si eu om la urma urmei. Imi pare nespus de rau ca nu am ramas profesoara. Am fost putin timp profesor de o materie care si-a cam pierdut elevii - de matematica. A fost o incantare pentru mine sa imi vad elevii in preajma mea. Nu pentru ca eram tanara si gandeam ca ei, doar pentru faptul ca uneori am stiut sa inbin utilul cu frumosul si vreau sa spun ca am avut o satisfactie de nedescris. Nu exista cuvinte destule in dictionar sa pot descrie. Multumesc tutuor pentru cuvintele calde din zilele astea. Le doresc sa li se implineasca orice vis. Imi pare bine ca sunt aici cu voi. Singuratatea este groaznica. Mi-au dat lacrimile si nu mai vad tastaura, dar nu sunt lacrimi de amaraciune, cum spunea bunica, sunt de bucurie ca sunt aici cu voi, cu tine cu cei ce stiu sa pretuiasca omul la adevarata lui valoare.
Mii de imbratisari tuturor
Cu drag,
Georgeta
Replica: Monica, by Pricopie Ioana (387 mesaje), la 11-11-2008 aducandu-l pe Mihaita eu vreau sa aduc cate un zambet pe fata celui care il priveste, sa aduc o bucurie. Imi pare rau daca neintentionat ti-am cauzat chiar si cea mai mica strangere de inima.
Te imbratisez cu drag,
Ioana
Replica: Ioana, by Admin TTT (3927 mesaje), la 11-11-2008 chipul unui copil aduce numai bucurie.
Greta, sirul coincidentelor se poate opri aici sau nu. Cum voi avea putin timp, o sa deschid un topic cu... coincidentele din viata mea.
Georgeta, singuratatea ucide. Nu o lasa sa te atinga. Uneori, cand se parea ca o lume intreaga are nevoie de mine, imi solicita atentia si ma sufoca cu doleantele ei, imi ziceam:
Doamne, fa in asa fel incat sa am si eu o ora de liniste: doar eu si cu mine. Intr-o seara, am reusit sa raman
eu si cu mine si am simtit cat de cumplit este sa fii singura.
Cu un gand bun si o calda imbratisare pentru fiecare din voi (inclusiv Mihaita),
Monica
Replica: Monica, by Adriana Nicuta (4075 mesaje), la 11-11-2008 sa stii ca ti-am simtit imbratisarea!
Georgeta te imbratisez cat pot eu de tare ca sa uiti de suparare.
Va pupacesc si va doresc o noapte linistita!
Replica: Adriana, by PENCU GEORGETA (118 mesaje), la 27-11-2008
n-as vrea sa crezi ca sunt un om nesimtitor. Nu m-am uitat prea des pe forum. Iti multumesc din suflet pentru imbratisare. Am simtit ceva deosebit in cuvintele tale. Iti doresc sa fii bucuroasa si sa nu treci prin cele intamplate mie anul asta. De fapt tuturor nu doresc acest lucru.
Imi doresc din suflet sa aveti aproape doar
bucurie si fericire!
Am sa revin cu amanunte asupra celor intamplate cand am sa ma simt in stare sa spun ce am pe suflet. Va multumesc ca prin voi uit de cele ce ma macina si ca voi sunteti pentru mine "sarea si piperul".
Adriana, o seara minunata si maine sa ai si sa aveti dragi Gargarute mult spor la goblenat.
Eu lucrez asa cand apuc, dar nu ma laaaaaaas...
Sarutari, mii!
Cu drag, Georgeta
Replica: Fetelor, by Calinescu Ramona Nicoleta (909 mesaje), la 27-11-2008
aveti toate aprecierile mele, scrieti cu sufletul fiecare cuvintel, scrieti cu inima deschisa.
Monica citind toate cele scrise de tine, nu stiu de ce, dar simt ca am mers la sedintele unui terapeut, atat de bine m-am simtit, atat de increzatoare si cu forta merg mai departe, simt in cuvintele tale povetele mamei sau ale bunicii.
Multumesc ca existati si prin voi avem taria sa mergem cu fruntea sus mai departe indiferent de circumstante.
Pupici TTT, pupici Monica, pupici pentru toate garagritelor care iubesc viata, binele si frumosul!
