As fi avut o alta continuare pentru biblioteca inimii mele, dar am apasat din greseala pe Trimite.
Ideea este ca avem multe in comun, acum dupa ce mi-am rememorat parte din bucuriile mintii mele si am recitit ce ati scris voi.
Parte din voi aveti jumatatea varstei mele. Ceea ce vreau sa va spun este ca nu va va ajunge o viata sa cititi tot ce v-ar placea sa cititi, dar daca aveti sansa de a va imbogatiti citind o carte, asa cum faceti, sigur viata voastra va capata alte valente.
Simt ca am transmis celor din jurul meu, bucurie, intelepciune si iubire si am capatat respect (pentru toate cunostintele pe care mi le-au furnizat cartile mele), dar si iubire. Iubirea de a-mi sta aproape, acum cand viata mea s-a schimbat radical. Am o biblioteca cu peste 5000 de titluri (imi este frica ca intr-o zi o sa cada podeaua in apartamentul de sub mine, sub greutatea lor), dar daca de un goblen ma despart usor, cartile au ascunse in ele prea multe amintiri, sunt precum copiii mei si inca le iubesc. Atavic!

Adnana, impresionant tot ce ai impartasit cu noi. Ca o impatimitoare a cartii, doresc sa te felicit pentru biblioteca ce o detii acasa. Acum, ca am ajuns la casa mea, pot in sfarsit sa-mi creez un colt pentru cartile mele dragi, asa cum am visat. Sunt abia la inceput, ba chiar vreo 4 ani i-am pierdut recitind ceea ce am adus cu mine in Italia din lipsa de alte carti. De cele in italiana nu m-am atins pana nu am invatat bine limba, iar din Romania nu a avut cine sa imi trimita carti, preferam sa astept pana plecam eu si imi cumparam ce consideram ca-mi place. Aici cunosc o persoana, o tanara fata care ii place sa citeasca si asa am mai facut schimb de carti, iar de doi ani am inceput sa cumpar si in limba italiana.
Aminteai de literatura rusa. Am citit doar Tolstoi, Anna Karenina de care auzisem vorbindu-se de nenumarate ori. Frumoasa, insa sfarsitul tragic mi-a lasat un gust amar.
Cred ca voi incerca si cu anticariatele on-line. Voi ce parere aveti?

Alia, eu prefer sa imprumut cartea de la cineva sau de la o biblioteca decat sa o cumpar pentru ca sincer nu mai am loc si pentru ele in casa.
Adnana, mi-am inchipuit ca ai citit mult la viata ta, dupa modul cum botezi tu gargaritele. Numai cine are exercitiu, poate face asa.
Acum citesc Jurnalul Annei Frank.
Aduc o recenzie de pe alt site.

Povestea tragică a Annei Frank este bine cunoscută. Împreună cu familia ei şi alţi cunoscuţi evrei, Anne a stat ascunsă timp de doi ani (6 iulie 1942–4 august 1944), de teama deportării în lagăr, în aşa-numita Anexă a sediului firmei patronate de tatăl său, în Amsterdamul ocupat de germani. Avea 13 ani când a intrat în Anexă. A ţinut aici un jurnal (început anterior, în 12 iunie 1942), devenind la un moment dat conştientă că el va reprezenta un document important după ce războiul se va sfârşi. În 4 august 1944, aşadar nu mult după debarcarea Aliaţilor în Normandia, când finalul recluziunii părea foarte aproape, Anne şi ceilalţi şapte locatari ai Anexei sunt arestaţi şi mai târziu deportaţi cu ultimul transport spre Auschwitz. Cu excepţia lui Otto Frank, toți vor muri. Anne şi sora ei se sting de tifos la Bergen-Belsen în februarie sau martie 1945. Eliberat din lagărul de la Auschwitz, tatăl Annei va publica şi va face cunoscut în toată lumea jurnalul fiicei sale.

Anne Frank este un nume familiar chiar și pentru cei care nu au citit Jurnalul. Îl poartă străzi, școli de pe toate meridianele. Îl poartă mult vizitatul muzeu din Amsterdam și fundația care l-a organizat în imobilul unde se afla Anexa secretă.
Anne Frank și jurnalul ei figurează pe mai toate listele de excelență ale veacului XX privitoare la personalități și la cărți - Cei mai importanți oameni ai secolului, Cele mai bune cărți publicate în secolul XX, Operele literare definitorii pentru același secol, ca să numim doar câteva din multele topuri stabilite de specialiști, de ziariști ori chiar de marele public.
Din 1947, când s-a publicat pentru prima oară în Țările de Jos, Jurnalul Annei Frank a fost tradus în peste 65 de limbi. S-a vândut în întreaga lume în peste 30 de milioane de exemplare.
La celebritatea Jurnalului au contribuit neîndoielnic adaptările sale teatrale și cinematografice, faptul că a devenit materie de studiu în multe școli din lume, că a fost obiectul unor analize subtile, dar și ținta unor vehemente atacuri.

„Era o tânără scriitoare minunată. Era cineva la cei treisprezece ani ai ei. Parcă ai vedea, la viteză mărită, un film cu un făt care capătă brusc chip şi începe să stăpânească lucrurile... dintr-odată, descoperă reflecţia, brusc, face portrete, schiţe de personaje, şi iată lungi întâmplări complicate, povestite atât de frumos, încât par să aibă în spate zeci de ciorne. Şi fără intenţia otrăvită de-a fi interesantă sau profundă. Este ea însăşi. Ardoarea, spiritul care o animă - mereu activ, punând mereu lucrurile în mişcare. Este ca o surioară pasională a lui Kafka, este fetiţa lui pierdută.“ (Philip Roth, The Ghost Writer).

Tocmai am terminat In numele iubirii (versuri) de Bunget Marin.

Camelia, fiecare avem un drum in viata. Al meu a fost dedicat cartilor.
Iti trimit o floare cu un parfum inconfundabil, tie Camelia si tie, Alia.

Pentru ca multe gargarite sunt insarcinate eu as recomanda: Cel mai simpatic ghid de sarcina de Vicki Iovine.
Sa aveti spor in tot ceea ce faceti!

Va recomand Mananca, roaga-te, iubeste scrisa de Elizabeth Gilbert. Aproape ca nu-ti vine s-o lasi din mana.
Spor la citit, ca la goblenat aveti.
Pupici de la

Am vazut acest topic in urma cu ceva timp, dar nu am reusit sa scriu inca.
Nu am crezut ca voi mai gasi in acest secol al internetului cititoare de carti reale. Nu prea imi permite timpul acum, dar in adolescenta am citit cam tot ce mi-a cazut in mana. Poate radeti de mine, dar eu am si acum fisa la biblioteca municipala si merg regulat sa-mi iau carti. Mai imi si cumpar uneori cand prind oferte.
Am acasa o biblioteca destul de diversificata de la Jules Verne si Alexandre Dumas la Nora Roberts, Danielle Steel si Sidney Sheldon. De vreo doi ani am descoperit-o pe Sveva Casati Modignani. Am cumparat de la o editura tot ca a aparut scris de ea, pentru ca imi place stilul ei. Va recomand: Rosu coral, Lebada neagra si Vanilie si ciocolata. Mai am de citit Anna cu ochi verzi, Jocul adevarului si Singular, feminin.
Cand imi pun cativa banuti deoparte ma hotarasc cam greu daca sa-mi cumpar o carte sau un goblen.
Va doresc mult timp liber sa puteti citi si coase tot ce va doriti, dragi surate.

Cu drag,

Aleea cu licurici de Kristin Hannah, un roman despre prietenie adevarata.
Cand ai un necaz, cand simti ca lumea s-a strans ca un clopot sufocant in jurul tau, descarca-ti sufletul in fata unui prieten. Alinarea lui te va invalui negresit.

Tin sa va zic ca nu am putut lasa cartea din mana pana aproape de ivirea zorilor.

Lenuta, sa inteleg ca este un roman si nu o carte despre formarea profesionata?

Mananca, roaga-te, iubeste poate fi trecut si la categoria ecranizarilor ce merita vazute (ma rog, daca va place Julia Roberts).

Eu mai am cam 100 de pagini din Ratiune si simtire si deja ma gandesc ce carte din seria Jane Austen sa abordez. Cred ca ma voi indrepta spre volume ce nu le-am citit inca.