Astazi, cand am poposit in lumea ta cu frumuseti, nu mica mi-a fost surpriza sa vad o inramare atat de frumoasa pentru Chemarea strabunilor, dar cea mai frumoasa dintre surprize este pernuta atat de delicata pentru iubita ta mama.

Ca sa-mi revin din emotia atat de calda si placuta, emotie redata de legatura dintre mama si fiica, ce nu poate fi descrisa atat de simplu in cuvinte, mi-am lasat capul in maini si priveam mesajul tau, incercand sa-mi imaginez ce reactie as fi avut eu ca mama si ce sentimente m-ar fi incercat in acele momente. Nu am simtit altceva decat acel fior dulce din crestet pana in talpi, care m-a facut sa ma gandesc la cele spuse de Bica in multe alte ocazii cand suntem incercate de dragostea, de simpatie pentru suratele noastre.

In acele momente mi-a scapat privirea si pe ingerasul (avatarul) care-ti daruia o inima atat de mare si parfumata ca a ta, de mesajul tau plin de iubire la care a fost imposibil sa nu se aprinda acel foc tainic, acea legatura misterioasa si sa ma faca sa ma gandesc ca putem scrie inca o pagina frumoasa in Cartea gargaritelor.

Asa ca astazi, pentru mine si pentru aceasta gradina, daca gargaritele ma vor susutine si vor crede ca acest nume este potrivit, te voi chema, Gargarita – Declaratie de iubire, pentru ca astazi am simtit cum declaratia ta mea mers direct la inima mea si a fiecarui din noi care facem parte din aceasta lume si as indrazni sa zic si nu numai, pe care am putea sa o luam ca o lectie - noi parintii, sa nu uitam sa pretuim copiii nostri asa cum se cuvine, ca le timpul potrivit se va intoarce cu mult mai mult rod, adica cu acea incarcatura de sentimente ce nu are valoare, asa ca in cazul tau, Sorina.

Voi indrazni sa folosesc una din cele mai frumoase vorbe ale Bicai, ai intrat in sufletul meu, draga Sorina, iar acum, vom astepta si decizia celorlalte gargarite.