Eu, pentru cateva minute, am inchis ochii si mi-am inchipuit ca sunt acolo, inconjurata de tot acel soare frumos si de parfumuri care mai de care. Ca sa nu mai spun de linistea pe care ti-o inspira acest loc care este intradevar,
Raiul pe pamant.
Doar cine iubeste cu adevarat plantele are parte de ele, iar ceea ce ai realizat tu acolo, Monica, in ciuda vicisitudinilor avute, este cea mai mare dovada a dedicatiei tale si a iubirii tale pentru flori si plante.
Felicitari din suflet.
Ralu, iubesc tot ce este acolo. Fiecare bradut are un nume si fiecare, o istorie. Numai cativa provin dintr-o pepiniera, restul au fost adusi de mine de pe crestele muntilor sau din vagauni.
Cand am spus ca eu voi duce butasi de trandafiri la Rai, toata lumea m-a sfatuit sa renunt. Ca nu este climatul potrivit, ca sigur vor ingheta iarna, etc. Le-am facut culcus bun, i-am musuroiat in fiecare toamna, le-am pus ingrasamant, iar ei imi zambesc in fiecare an, tot mai vigurosi, tot mai multi.
Ralu, pana la urma, noi, femeile avem capacitatea de a face atat de multe lucruri cand vrem sa ne realizam un tel, incat nimic nu ne sta in cale. Nu ti se pare cunoscut? Eu cred ca si tu faci parte din aceasta categorie.
Vegelia de la Rai este atat de spectaculoasa pe cat esti si tu in tot ce ai realizat pana acum, dupa ce ai alungat norii din viata ta.
O imbratisare pentru tine si pupici lui Dario de la mine.