|
Lori, eu si Marian avem o relatie de mai mult ani, locuim impreuna si banii din jobul principal (ce mai ramane, ca eu am rate) ii punem intr-un card comun care se afla la cel ce achita facturile, intr-o anume zi sau face cumparaturile saptamanale. In buzunarele noastre, raman banii de la al doilea job, dupa ce depunem o suma fixa, fiecare, pentru viitorul nostru apartament intr-un cont comun. Cu restul, eu imi fac mofturile legate de garderoba mea, iar Marian isi plateste hobbiurile (muzica, ski, masina etc.) Cadourile, cotizatia la nunti, botezuri etc. ii adunam din extra castiguri la comun, din timp. La extra castiguri, eu stau mai bine, dar, in momentul de fata, Marian are salariul din joburi mai mare.
Mamica mea a avut aceeasi lejeritate financiara (in timpul liber picta si obtinea un venit in plus cu care isi facea mici placeri), dar salariul ei si parte din salariul tatei se cheltuia pe regia casei, masinii, mancare si educatia mea. Tata avea intotdeauna bani pe care si-i retinea din salariu. Pe mama nu a interesat-o niciodata ce salariu avea tata si m-a invatat ca trebuie sa-mi respect barbatul, acordandu-i creditul acesta. Drept este ca tata ii facea mai mereu surprize mamei, in sensul ca aducea acasa, ba un set de lenjerie lux (cum nu vedeai decat in filme inainte de '90), ba un bibelou special, ba o bijuterie deosebita de colectie.
Concluzionand, cred ca fiecare din cei doi, au nevoie de un venit separat, dar cheltuielile casei raman la comun.
Referitor la cealalta problema, cea a copilului venit pe neasteptate, este tare dureroasa o astfel de reactie a sotului.
Din pacate, barbatii nu seamana cu noi. Au alte preocupari, alte prioriati si pentru multi un copil este o ingradire a libertatii.
Cu tact, dragalasenie si multa senzualitate (din care barbatul trebuie sa inteleaga ca este adulat), o femeie poate provoca o discutie blanda cu partenerul pentru a afla ce se intampla, ce este in mintea lui si de ce reactioneaza astfel. Atentie sporita la lacrimi! Multi barbati sunt iritati, ca sa nu zic, debusolati, de lacrimile nevestei. Pentru unii este chiar un motiv de instrainare si dezertare.
Am observat la o colega de-a mea ca, dupa casatorie, si-a modificat comportamentul fata de sot. Acesta a devenit proprietatea ei, in sensul ca trebuia sa-i raporteze fiecare miscare (de ce a intarziat 10 minute de la servici, de ce nu a platit rata luni si a platit-o marti, de ce nu poarta camasa facuta cadou de ea, de ce nu mananca orez cu lapte facut de ea (desi el ii spusese ca este alergic la lactoza), de unde a mai avut el 10 lei in buzunar, daca ei i-a spus ca a dat tot salariul in casa, de ce nu se duce cu ala micu' in parc acum cand spune ea etc. Rezultatul? El sta mai mult cu fostii lui prieteni cu care ea i-a interzis sa continue prietenia (prietenii lor sunt doar prietenii ei, de dinainte de casatorie) si, mai nou, s-a atasat de o duduie cu care isi petrece ceva timp, in clandestinitate.
Un exemplu, la antipozi: Marian ma roaga sa ne facem timp pentru a oficializa relatia noastra, sa dam drumul unui copil si sa renunt la un job pentru un timp. Eu sunt cea care nu se simte pregatita. Nu-mi doresc sa renunt la cariera mea (unde lipsa mea, poate insemna, numai dupa un an de absenta, o retrogradare), nu avem inca un apartament al nostru (stam intr-o garsoniera la care mai sunt de platit rate) si nici nu am strans inca banii necesari pentru un apartament si nu simt ca a venit momentul sa ma dau jos din carusel ca sa incep o altfel de viata. Parintii mei insista sa le aduc un nepotel, dar parintii lui Marian sunt foarte rezervati la acest capitol.
Si, da, apropos de reclamat sotul la soacra: este cea mai mare greseala, cum zice si Danuta. Desi mama lui Marian ma iubeste (simt dupa felul cum se comporta) nu cred ca ar accepta sa-i critic baiatul pe care il divinizeaza.
Precum vezi, viata poate fi privita din mai multe unghiuri si este deosebit de complexa.
Gabriela, iti doresc sa fii cea mai frumoasa mireasa din lume peste trei saptamani. Emotiile trimite-le la mine.
Nico, un cald La multi ani! si de la mine pentru mamica ta. Imi amintesc anul trecut cum dadeai zor la Ikebana cu liliac ca sa fie gata de ziua mamicii tale. Pupici dulci lui Alexandru.
Mihaela, nu ne spui o noutate. Eu plec in fiecare luna in Austria cate o saptamana si cand intru in Romania, simt ca mor pentru ca stiu ca urmeaza un drum anevoios si periculos.
Olivia iti spun si eu noapte buna si iti multumesc pentru fiecare seara cand imi trimiti urarea cea mai draga mie (sunt mereu restanta la somn).
Elenuta, arata grozav tiramisul tau. Multumesc.
Va pup dulce pe toate si va doresc o saptamana buna si frumoasa.
_________________
Alice - Alice-Gargarita-din-tara-Minunilor
|
