Draga Danuta, daca imi povestea cineva nu credeam. Dar am avut o frica in dimineata aceea ca acum ma uit bine daca este vreun animalut necunoscut. Asta este, daca locuiesc in camp. Din cei 7 caini, doar 3 sunt ai nostrii. De fapt, ceilalti erau orfani saracutii si i-am adoptat. Acum 2 luni, cred, a venit un alt lup, dar a murit in 2 saptamani. Nu stiu ce a avut. La un moment dat nu mai manca. Lupul nu este rau doar ca nu suporta caiinii mici. Lupoaica este rea. Nu sta pisica, caine, iepure. Cand este nervoasa ia cate o piatra in gura si se plimba cu ea prin cusca.
Pasarile le am inchise si cu un zid si plasa pe deasupra. Ca am niste ulii care mai trebuie sa si manance din cand in cand. Porumbeii i-a injumatatit. Am bagat cu gainile o parte, dar mai sunt vreo 50 pe care nu-i pot prinde. Ratele si gastele stau inchise pe lac. Am vazut ca nu zboara de acolo.
Pup dulce.

Iar m-ai facut sa zambesc. De piatra care o ia in gura, ce sa mai spun, este un fenomen ciudat.
Ai grija sa-i vaccinezi pe caini, macar de Parvovirus pentru ca daca o sa ia macar unul virusul, restul va muri. In plus, acest virus rezista in acelasi loc multi ani. Ai un suflet tare bun, ce mi-ar placea sa te ajut cu atatea animale. Cred ca ar fi paradisul pentru mine. Desi uneori ma mai dispera si pe mine animalutele astea. Fetita, pisica mea, se apuca si miauna uneori ca trebuie s-o gonesc, este ca un copil mic. Te pup.

Cu vaccinatul este mai greu ca nu avem doctor de specialitate pe o raza de 30 de km. Si nu vrea sa vina sambata si duminica cand suntem noi acasa. Poate reusesc sa-i fac o fotografie lupoaicei, asa, cu piatra. Este tare hazlie. Ii place sa alerge dupa ponei. Pisica doar cand ma aude, miauna dupa mancare. Nu se apropie de nimeni. Cred ca de Pasti am timp mai mult si va fac cunostiinta cu toti.

Te cred, mai ales ca spuneai ca stai intr-un sat. Tare frumos o mai fi!
Abia astept sa apuci putin timp liber ca sa ne mai delectezi privirea cu animalutele tale. Sa ma vezi pe mine cu binoclul zi de zi urmarind pisicile pe acoperisul casei din fata magazinului! Si ma asteapta sarmanele de la 7 dimineata pe pozitie sa le arunc cate ceva de mancare. Ehei, numai daca s-ar hotari ele sa coboare de acolo si sa vina la mine. Vise, vise!
Astazi dimineata, chiar aveam un musafir la usa magazinului, a stat o gramada, nu mai vrea sa plece. Era o catelusa Chihuahua. Nici noi n-am gonit-o. Pana la urma a plecat singura.

Te pup. Mult succes!

Daca era al meu barbatel sigur o aducea acasa, draga Danuta. Parca zici ca este iubire la prima vedere. Asa a facut cu multe animalute. Cred ca in putin timp o sa ajunga Zoo la noi. Problema este ca el este alergic la par. Le aduce dar nu sta prea mult timp cu ele.
Sa va povestesc ce am patit astazi dimineata. Ma duc sa dau de mancare la gaini si aud piuind sus la porumbei. Iau scara si am gasit o closca cu 11 puisori. Abia am prins-o, am dat-o jos. Dar ce sa vezi? M-am umplut de paduchi de gaina. Am facut repede dus si am plecat la serviciu cu parul ud si foenul in traista. Noroc ca in birou nu era nimeni. Cum sa le zic ca eram paduchioasa? Va imaginati cum era sa ma scarpin in cap toata ziua?

Acvariul. Am doar guppy si un cory.

Noroc ca in birou nu era nimeni. Cum sa le zic ca eram paduchioasa? Va imaginati cum era sa ma scarpin in cap toata ziua?Numai cat citesc un mesaj de-al tau si imi vine buna dispozitie. M-a luat si pe mine scarpinatul cand am citit, sa stii! Sa speram ca nu vei avea nici o problema. Exista solutii pe care le aplici si dispar toti parazitii. Pentru ca pe termen lung, acestia aduc multe probleme.
Sotul meu nu ma mai lasa sa aduc animale pentru ca mi-au tot murit in continuu, chiar daca eu avut mare grija de ele. Asta e.
Este bine ca la tine ai spatiu suficient si in aer liber. Este alta situatie.

Te pup ca si eu sunt la birou si ma tot distrag cu forumul, cand de fapt trebuie sa muncesc la acte. Ne vedem.
Iti doresc o zi frumoasa si fara paduchi!

Ovidia stii cum se zice ca te legi la cap fara sa te doara, ei asa am patit si eu cu acei caini de erau sa ma omoare. Eu eram contabila la acea firma, dar din strada eu intram direct la birou, iar ei era intr-o curte si de obicei stateu in custi acolo in curte. Intr-o zi sefa a trimis o fata care muncea acolo ca ziliera sa cheme un salahor sa dea jos perdelele pentru ca era inaintea Craciunului si vroia sa le spele. Fata a vazut cainii 'slobozi', dupa cum chiar ea a zis si a refuzat sa intre in curte, eu mai viteaza las' ca ma duc eu sa il chem. De cum am intrat in curte cei 2 caini lup si 1 rottweiler au venit la spatele meu si au inceput sa ma miroase. Desi teoria o stiam cum trebuie sa ma comport, totusi am inceput sa tremur, cainii presupun ca au simtit frica mea si au sarit cu picioarele pe mine, atunci am rupt-o la fuga si culme nu spre depozit unde erau angajatii, ci spre un gard imens, nu aveam nici o scapare. Era nins si multa zapada in curte si probabil am alunecat si am cazut. Nu stiu de ce si cum, dar m-am trezit jos la pamant si tineam cainii lup de gat sa nu ma apuce de fata, rottweilerul statea oarecum pasnic la picioarele mele. Ei si cum ii tineam eu de gat stiu ca in mintea mea mi-am zis Doamne asta e ultima mea clipa, blana lor moale imi aluneca din maini si ma gandeam ca nu o sa ii mai pot prinde iar de gat, cand colo ce sa vezi celalalt contabil un om iesit la pensie care statea acolo sa imi predea mie situatia fugea ca disperatul si tipa la caini sa ii alunge. A reusit pentru ca el fiind vechi acolo cainii il stiau. De atunci am o frica enorma fata de cainii de rasa mare.
Acum vreo 2-3 saptamani eram in oras si exact cand am iesit dintr-un supermarket vad un catel pechinez, cu lesa retractabila lasat la coltul usii statea cuminte, eu de ce sa nu ma aplec sa il mangaii. El cand sa pun mana pe capsor milimetric nu m-a muscat, dar de cum a vazut ca se deschide usa supermarketului a si intrat acolo, apoi imediat a iesi cu o fetita si o doamna, erau stapanii lui, si probabil doamna lucra acolo.
Concluzie: sper sa pot sa pastrez dinstanta fata de cateii straini indiferent de talie.

Vai, draga Lora, ce experienta negativa ai avut cu adevarat! Imi pare rau pentru tine, sa stii. Cred ca in sine, greseala ta a fost sa fugi, desi sunt unele animale mai agresive ca altele oricum. Este bine ca n-ai patit nimic oricum. Sa stii ca de obicei, cainii de rasa mica sunt mult mai nervosi si mai probabil sa te muste decat un caine mare. Cel putin rasa Chihuahua sunt foarte obraznici in acest sens.
Oricum, asa cum spui tu, mai bine sa nu pui mana pe caini care nu sunt ai tai.
Cat despre Ovidia, eu apreciez foarte mult sufletul ei mare. Probabil ca avand putina rabdare (sau multa!), ar putea sa tina liberi cainii lup. Dar cine stie ce experiente au avut ei inainte de a ajunge la ea. Cainii sunt de multe ori asa cum ii fac proprii stapani. Asa ca si copiii, daca tu ii educi sa nu faca stricaciuni, n-o sa le faca, daca nu le spui nimic, din contra. Parerea mea.

Te pup, Lora si sper ca pe viitor sa poti simti numai dragoste din partea animalelor.

Multumesc de gandul bun, Danuta. Eu iubesc animalele indeosebi cainii. De mica mi-am dorit sa am unul de rasa mare, dar parintii mei au zis ca nu putem tine intr-un apartament cu 4 camere, 2 holuri, 1 bucatarie si 1 balcon, dar in care locuiam 6 suflete - eu si cei 3 frati ai mei si parintii. Mi-au mai zis ca atunci cand voi locui la curte pot sa tin cati vreau eu, pentru ca acolo este mediul propice pentru ele. 'Boala' pentru caini o mostenesc de la tata, el la curte are cumparati cu bani multi caini de rasa ciobanesc mioritic, tata fiind oier iarna ii aduce acasa si vara ii duce la stana.
Daca ar fi dupa mine in apartamentul meu cu 2 camere in care locuiesc cu sotul meu as tine asa: catel, perusi, broscuta testoasa, pestisori. Nu imi plac pisicile ca sunt prefacute si cei din categoria soarecilor si am fobie de taratoare. Necazul meu este ca sotul pana sa se casatoreasca cu mine a locuit la curte si la fel ca tata imi zice si el acum ca o sa ne luam animale decat o sa ne mutam la casa, asa ca imi doresc si eu casa pe pamant, cum zice el.