Frumoase flori, fumos peisaj. Monica ceea ce ne-ai aratat tu acolo chiar ca este un colt de Rai. Din pacate, noi doar le vedem nu le putem simti si mirosul.

Monica, m-am indragostit iremediabil de Railul tau. Imi sterg aripioarele de praf, imi fac bagajelul si plec la acolo la tine. Ma primesti?
Daca nu ma primesti sa stii ca cer, azil de gargarita. Hi, hi, hi!
Pupici si multa, multa sanatate Monica.


Deea, cerere aprobata.

Monica-Adminica, norocoasa mai esti pentru ca ai Raiul tau.
In zilele in care nu-mi doresc sa aud nici pasarelele, intr-un asa loc m-as refugia sa-mi incarc un pic bateriile. Cand sunt obosita, ma lasi si pe mine in Raiul tau, macar cu gandul?


Lori esti invitata mea.

Draga mea, Monica, m-am plimbat iar prin Raiul tau si am simtit o mare durere in suflet. Nu am reusit sa ajung la Lepsa, cu toate ca sunt de acum aproape trei ani. Totusi, undeva adanc ascunsa in inima mea, a ramas speranta ca intr-o zi, doar bunul Dumnezeu stie cand va fi, voi rataci si eu printre toate acele minunatii ale naturii.
Te imbratisez cu mult drag si iti multumesc pentru fotografiile postate de tine care imi aduc atat de multa bucurie si imi mentin vie speranta si dorul ascuns din inima mea.



Ioana, ma laud si eu cu durerea din inima mea: nici eu nu am mai ajuns acolo decat ca sa ajut natura (treburile de primavara in gradina si atat). Doar cerberul este cel ce viziteaza zilnic Raiul.
Imi doresc sa ti se implineasca clipa cand vei calca pe acele locuri, rupte din Rai.
Cu o calda imbratisare pentru tine si Mihaita,