Dragele mele, va multumesc pentru aprecierile voastre. Asa cum spuneam anterior, Coroana patimilor a fost un cadou pentru nasa, care a fost incantata de iconita.

Oana, iconita ta in ce stadiu este?
Sa ai mult spor la cusut.

Pupici de la

Abriela, cam in acest stadiu este iconita mea:



Am inceput prima si termin ultima. Asta e.

Pupici.

Nico, nu pot spune decat ca stau relativ cuminti, ei se mai joaca, eu mai cos cate un pic. Mai vin pe la mine cu cate o jucarie, ne mai jucam, mai invatam cum face un animal (pana acum, Matei stie cum fac: cainele - Bah-bah, lupul, leul, pisica, iar Mirela doar cum fac leul si pisica). Bine, sunt niste sunete pe limba lor, dar esenta este acolo.

Oricum, am reusit sa mai cos. Ce mai face Alex? Cred ca este baiat mare de-acum, nu?

Pupici,

Inca putin si ajunge la colectie iconita. Aripioare la ac, Oana!

Baiat mare si cu o personalitate pe masura. Nu spune si nu face decat ce vrea si cand vrea el. Acum suntem la capitolul urcat scari de unul singur si catarat pe unde nici nu te gandesti.

Cu o calda imbratisare,

Oana, mai ai putin, putin si este gata si iconita ta.
Mult spor pe mai departe iti doresc.

Cu un gand bun,

Oana, ce frumos este chipul Mantuitorului: plin de blandete si de dragoste pentru oameni. Multumesc pentru aceasta imagine care face mai mult decat o mie de cuvinte.
Te pup si mult spor sa ai la putinul care ti-a mai ramas.

Eu cand ma uit la aceasta icoana vad doar suferinta nespusa in cuvinte.

Pupici,

Mare adevar ai spus, Oana.
Spor la acusor si pupici multi pe manutele lui Matei si Mirela.

Oana ce frumoasa este iconita.
Si eu vad la fel, multa durere.
Am mai scris in topicul Mihaelei, ca desi imi place enorm de mult aceasta iconita, nu cred ca as putea sa o cos, cred ca mereu numai as plange.
Pupici multi pentru tine si cele doua comori.

Dragele mele spor la treaba. Mai, mai ca m-as apuca si eu de ea.
Pup dulce.