Lena, Mona si Danuta, abia acum incepe sa se contureze povestea mea cu acul.
Dupa ce am postat ultimul episod, am avut cam o saptamana la dispozitie si am reusit sa inaintez ceva mai consistent, chiar daca nu e ceea ce mi-as fi dorit.

Adnana, stateam si ma uitam la imaginile postate de tine si incercam sa-mi imaginez cate un episod din viata mea si a bunicii tale pentru fiecaare din ela. Doar in ultima nu se oglindeste, ca in rest ai punctat foarte bine.
Imaginea 1Mereu purta șort peste rochii sau capoate, sa nu se murdareasca (acum, la bucatarie am inceput sa-l folosesc si eu, cu gandul la sfaturile ce-mi dadea ea, legate de șort), dar niciodata nu pleca prin sat cu el. Zicea ca il poarta sa-si protejeze hainele si sa nu se murdareasca prea tare, ca ea avea mereu ceva de facut si niciodata nu se vedea oboseala pe fata ei.
Cand mergea sa adune ouale de prin cuibare, venea cu buzunarele (erau destul de mari si mereu pline cu ceva, ca atunci cand il puneam la spalat trebuia sa fiu atenta ce faceam cu acele lucruri ca mi le cerea cand avea nevoie) pline si cand erau prea multe le punea in poale. Acum ca venise vorba de strans oua, imi aduc aminte ca era randul meu sa fac acest lucru intr-o zi, dar cum gasim numai un ou, am zis ca-l duc mai tarziu in casa, l-am pus in buzunar si am uitat de el. Asa ca, la un moment dat, mi-am dat seama ca omleta era deja gata.
Acum, acest serviciu i-a ramas Claudiei si atunci cand merge la bunicul, primul lucru pe care il face este sa mearga pe la cuibare. Stati linistite ca si aici episoadele nu au intarziat sa apara. Nu-i placea sa le puna prin buzunare si cum manutele ei erau prea mici pentru cate vroia sa ia, le scapa pe jos si omleta era facuta. Deci, istoria se repeta, dar in alt mod.
Imaginea 2Casuta de la tara - aici ma refer la cea pe care o avea in Ardeal. Ce amintiri frumoase si ce nostalgie! Cam asa arata, doar ca era acoperita cu tigla (acolo, asa ceva se useaza la acoperis). Mi-ar fi placut sa aiba stuf, mi se parea mai interesanta, ca apa nu putea sa ajunga in casa.
Ca si Bica cand merge la casa de la tara, in fiecare vara era data cu var, atat inauntru cat si pe dinafara, scotea totul din casa si lasa la aerisit. Pe timp de vara avea mai putin de lucru prin gradina si se ocupa de casa pana in cele mai mici detalii.
Imaginea 3Da, Adnana, ma regasesc in imaginea fetitei, eram blonda, parul mereu lung si cu codite, ca si acum cand ma gandesc la momentele cand trebuia sa mi le faca mamica dimineata, era o tragedie. Prefeam sa merg nepieptanata la scoala, numai sa nu mai fiu trasa de par. Cat tanjeam si eu sa am par scurt, dar mama nu stia decat una si buna:
imi sta bine cu codite. De aceea am preferat pentru Claudia sa nu o chinui (chiar daca ea ar vrea sa-l aiba lung, dar fara sa o trag), ci atunci cand va fi in stare sa si-l ingrijeasca singura, si-l va lasa cum va dori.
Aveam si pisici, intr-un timp am avut si unul alb cu negru, iar cand avea puiuti ne cataram prin podul surii numai sa vedem cati sunt si de ce culoare.
Multe peripetii mai faceam, mai ales dorind sa-i copii pe cei doi frati ai mei.
Imaginea 4Bunicii mele ii placeau florile si le ingrijea cu mult drag. Practic, era neobosita in toate si in tot si pe ce punea mana, totul prindea viata. Poate dragostea pentru flori am mostenit-o de la ea, pentru ca imi plac foarte mult, iar gradinuta mea, am
costruit-o de la temelie pe cand era numai o balarie si pietre ca nu puteai sa bagi harletul in pamant.
In aceasta imagine, parca o vad impletind, de acum faimosii ei ciorapi de lana.
Imaginea 5Nu tin minte sa fi purtat vreodata palarie, dar cand pleca in sat, ii placea sa se imbrace elagant. Avea rochii foarte frumoase pe care le primea de la copii ei de peste hotare, cu
șalutul mereu asortat si cum era mereu o frumoasa prezenta, atat prin cea exterioara cat si cea interioara, se facea merau indragita.