Ioana, Mona, ma bucur tare mult ca sunteti bine.
Mona, felicitari pentru ca vei avea un mic cavaler in casa.
Am fost si noi joi la morfologia fetala la 21 de saptamani si am aflat ca nazdravanul nostru este de fapt o nazdravana. Multumim lui Dumnezeu ca este bine, sanatoasa si exact ca si puiutii vostri nu are astampar aproape deloc. Toata ziua muta mobila in garsoniera ei.
La morfologie ne-a dat si filmuletul in care i se vede fata si eu nu ma mai satur privind-o.
Multa sanatate va doresc.

Pupici dulci.

Ce de vesti frumoase in acest topic!
Sa aveti sarcini usoare si sa ne mai scrieti din experienta.

Ce vesti minunate ati adus voi aici! Ma bucur pentru voi de parca ati fi fetele mele si am emotii de cate ori deschid acest topic.

Am emotii pentru ca ieri am facut o gafa cat casa. M-am intalnit cu o prietena ce urma sa fie bunicuta in ianuarie si plina de voie buna am intrebat-o cum merge sarcina. Am inghetat cand am aflat ca la fetita ei nu au mers lucrurile cum trebuie. Of! Imi doresc sa nu mai aud asemenea vesti niciodata.

In ceea ce o priveste pe fetita mea, am scris la https://www.rogoblen.ro/forum/viewtopic.php?f=67&t=5646&p=141206#p141206

Sunt pe fuga pentru ca vreau sa cuprind toata gradinda in aceasta seara.

Mona, Ioana si Sonia, va doresc sarcina usoara si multa veselie in suflet in continuare.
Deci, pana acum avem paritate (tu, Mona vei avea un print, iar tu Sonia, o printesa). Tu, Ioana?
Va imbratisez pe fiecare in parte cu drag.

P.S. Ioana, m-a amuzat masuratul burticilor.
Oana, ce amintiri frumoase!
Sonia, are multa treaba mititica in garsoniera!

Dragele mele, ce zambete ne aduceti pe fetele noastre cu burticile voastre. Cu povestirile voastre ne facem sa ne amintim de aceste momente unice, ce le-am trait cu aceeasi emotie care va incearca pe voi astazi.
Va trimit o imbratisare mare si un gand bun.

Draga Bica, pentru noi este cam devreme sa zicem ce va fi, abia avem 13 saptamani si 2 zile. Oricum, nu sunt curioasa, cand va dori bebe sa ne arate va fi bine. Tot ce imi doresc este sa fie sanatos/sanatoasa. La Mihaita recunosc ca initial a fost printesa mamei, pana ne-a aratat ca este de fapt printul mamei. Acest fapt nu m-a facut sa-l iubesc mai putin. Ulterior l-am citit pe Lazarev, m-am mai copt la minte si mi-am propus ca la acest al doilea copil sa nu ma intereseze ce va fi.
In unele momente, destul de dese ce-i drept, cand ma trezesc noaptea si nu mai pot dormi, ma gandesc la faptul ca imi doresc enorm de mult sa fiu o mama buna pentru copiii mei, sa stiu sa imi dramuiesc dragostea in egala masura pentru amandoi, sa le ofer exemple demne de urmat si sa fiu mereu prietena lor. Sunt atat de multe intrebari, nelinisti care ma bantuie, dar incerc sa le tratez cu seninatate.
Consider ca am facut si inca fac treaba buna cu educatia lui Mihaita, chiar daca destul de multa lume ma acuza de faptul ca sunt severa cu el. Dar cand il vad cat este de politicos, ce frumos vorbeste si cate si mai cate, nu-mi pare rau ca uneori mai avem si altercatii, constructive pentru modelarea lui ca OM.
Mai nou, in fiecare seara si dimineata, Mihaita imi masoara burtica, cu o privire tare concentrata, ca de om mare, sa vada cam cat a mai crescut. Si imi creste inima de bucurie cand vad cu cata nerabdare asteapta sa vina bebele, pentru ca imi demostreaza iar ca eforturile mele cu educatia lui nu sunt inutile.

Dragele mele, Mona si Sonia, ma bucur foarte mult pentru voi, pentru minunile din burticile voastre si va doresc sa treceti cu usurinta peste restul perioadei de sarcina, atat de frumoasa in viata noastra.

Sper ca nu v-am plictisit prea tare. Am impartasit cu voi doar bucuriile si nelinistile unei actuale si viitoare mame.

Va imbratisez pe toate cu mult drag.

Am venit si cu ceva noutati.
Am fost la morfologia fetala la 22 saptamani si am aflat ca bebicu' (inca nu i-am gasit numele si asa ii zicem acum) are aproape 600 de grame, ceea ce inseamna ca este destul de maricel. Ecograful a durat destul de mult, pana i-au facut toate masuratorile necesare si spre sfarsit era tare nemultumit, dadea din manute si le punea in fata ochisorilor. Totusi l-am vazut destul de bine si mi se pare chiar ca seamana cu sotul meu (care era in culmea fericirii cand isi privea odrasla).
Eu m-am ingrasat 7 kg si desi nu se vad foarte bine, le simt din plin. Incerc sa fac miscare si sa mananc cat mai sanatos, dar kilogramele se aseaza de la o saptamana la alta.
Bica, fetita ta cum a suportat calatoria cu avionul? Banuiesc ca au fost multe ore de zbor si ca a fost obositor.
Ioana si Sonia, va asteptam cu vesti bune.

Draga Mona, ma bucur ca esti bine, la fel si comoara din burtica.
Vin si eu cu noutati. La morfologia de la 21 de saptamani s-a confirmat ca in burtica creste tot un baietel. Este in regula, este plin de energie, mereu discutam, prin semne momentan si este asteptat cu mare nerabdare de fratiorul Mihaita. In afara de faptul ca sunt obosita, sunt bine, trebuie sa merg inainte cu toate si nu am timp sa-mi fie rau.
Draga Sonia, te asteptam si pe tine cu vesti. Te imbratisez cu drag.
Draga Bica, o calda imbratisare si pentru fetita ta.

Se pare ca gradina noastra se va imbogati cu doi gargarei nazdravani. Ma bucur pentru voi. Sarcina usoara in continuare va doresc.
Sonia, te astept cu vesti.

Pupici pe burtici.

Ioana, important ca esti bine, banuiesc si bucuria lui Mihaita, acum cand stie ca va veni un fratior.
Mona, nu iti fa griji pentru ce este in plus, sanatatea este mai importanta, iar 7 kg nu sunt deloc multe.
Sonia, tu ce ne mai faci?