Elena, Angelica se apropie cu pasi repezi de final.

Spor la lucru! Iese o icoana tare delicata.

Elena, cosi foarte frumos si ingrijit. Este un goblen delicat, la fel ca sufletul tau.
Mult spor iti doresc.

Elena, mult spor la Angelica!

Gargaritelor, va multumesc de vizita.
Azi dimineata am sosit de la Sibiu, deci am avut zi libera si am lucrat cateva ore.
Cateva ore pana mi s-a stricat acul, in sensul ca s-a cojit si mi-a murdarit ata, am intors casa pe dos cautandu-mi cutiutele cu ace, dar nu stiu pe unde ar putea fi. Am gasit intr-un final o "pispirica" de ac, dar totusi era prea mic, am mai cautat eu ceva si am gasit un ac mai lunguiet, dar bont. Eii, acum sa vezi grozavie ca era bont bont si ce credeti, m-am apucat de mesterit, am luat piatra de ascutit cutite si m-am apucat sa "ascut" acul. Va imaginati ce m-am chinuit! Victory sa nu razi, ca te vad si te aud.
In final uita-ti si fotografia. Seara frumoasa!

Elena, credeam ca doar eu "mesteresc" cate ceva prin casa! Chiar m-ai facut sa rad, caci mi-am adus aminte de o intamplare asemanatoare: cum sotul este plecat mai mult prin tara, intr-o zi mi s-a desfacut un fir de la frigider (la congelatoarele vechi, in cutie erau niste fire care faceau contact sa poata ingheta). Ehee, ce sa fac, ce sa fac? M-am apucat sa desfac congelatorul si am lipit firul, l-am bagat in priza, a inceput sa functioneze, dar cand mi-am aruncat ochii pe covor am observat ca-mi ramasesera cateva suruburi. De unde? Mister total!

Foate haioase intamplarile voastre. M-ati amuzat de dimineata.
Elena, mult spor sa ai!

Elena, cat am putut rade de operatiunea ascutire ac! Dar si de suruburile tale, Cristina!
Aripioare la ultimele puncte de la Angelica! Este pur si simplu, superba.

Esti grozava! Mi te si imaginez, Elena!

Cristina, mi-ai amintit de bunicul. De fiecare data cand isi mai repara bicicleta ramanea cu piulite, surubele si alte minuni. Nu se panica ci le punea intr-o cutiuta. Nu-ti inchipui cate au putut sa se adune in cutiuta aceea!

M-ai facut sa zambesc, nostalgic...