Dragele mele, gargarite.
Aceasta Saptamana Luminata a fost una foarte speciala pentru mine.
Ma veti intreba de ce?
Pentru ca viata, soarta si divinitatea mi-a dat sansa sa fiu atinsa de o raza de soare rupta din insusi marele soare.
Despre cine sa fie oare vorba?
Despre un suflet ales, o inima stralucitoare si mare, precum soarele ce ne mangaie, ne da viata cu caldura lui, asa este si persoana ce m-a atins cu razele ei pe inima si suflet.
Poate ati ghicit sau poate nu, acest maret suflet ascuns intr-un frumos inger, ce poarta un minunat nume: Lenuta..
Caci, va marturisesc ca am avut onoarea sa o cunosc si ii multumesc, ca mi-a atins inima si sufletul, cu raza ei de bunatate, candoare si imensa dragoste.
As putea continua asa la infinit si tot ce as spune ar intari si mai mult adevarul.
Lenuta, iti multumesc, din inima si sufletul meu ca mi-ai dat sansa sa te cunosc si sa ma scald in razele ce le emana bunatatea sufletului tau.
Tot ce regret este ca mi-as fi dorit ca timpul sa stea pe loc, ca sa ne putem spune multele cuvinte ce le aveam de spus.
Iar cand cuvintele se vor fi terminat, mi-ar fi placut sa privesc la razele de soare ce te inconjurau sau poate ca sub geaca ta , erau aripile albe de inger, pe car cu greu te chinuiaitu sa le ascunzi si cred ca de la ele provin si minunatele raze aurii.
Cuvintele sunt prea sarace sa exprime ce este in inima mea si cu stima iti mai las doar doua micute cuvinte si iti trimit comorile mele:
pupici pe inimioara.
Multumesc, Lenuta.
P.S. Aici aveti doi ingerasi.
Pupici pe inimioara, scumpa mea.
