Miha, imaginile tale sunt pentru ochii mei obositi o adevarata delectare. Este un model dificil, dar tu il lucrezi cu o viteza uimitoare, parca te-ai juca cu el.
Iti doresc sa ai mereu acelasi spor in conturarea modelelor tale.
Te pup.

Subscriu din cauza curiozitatii, pentru ca si eu am o problema similara cu buchiseala.
Te pup si sper ca nu te-ai suparat.
Mult spor iti doresc sa ai in continuare

Miha, modelul acesta imi place tare mult. Si imi place foarte mult cum prinde contur, rand cu rand. Ai fost foarte harnicuta.
Iti trimit o sarutare,

Miha, te admir pentru rabdarea pe care o ai.
Mult spor si timp liber in continuare.
Te pup.

Dragele mele, cuvintele voastre imi merg la inima si va multumesc mult de tot. Nici nu stiti cat ma bucur.
Acum sa raspund la intrebarea pusa de Irela.
O iau cu inceputul. Eu sunt departe de casa, nu am nici un fel de prietene aici pentru ca am refuzat sa-mi fac. Nu aveam nimic in comun cu persoanele respective (respectiv eu nu beau, nu fumez sau merg prin baruri cum o fac doamnele aici). Nu merg la serviciu pentru ca sotul meu a spus ca am muncit destul in tara (peste 24 de ani de munca ca inginer agronom) si a zis ca e timpul sa fac si eu ce-mi place. Asa ca, fac. Adica goblenez. Sa nu credeti ca toata ziua, cateva ore pe zi (in jur de 4-5). Copii mei sunt in tara, sunt la casa lor.
Eu in afara de facut curat, macare si bineinteles sa le fac pachete la copii nu am prea multa treaba. Sunt numai eu si sotul. El se ocupa de partea financiara, eu ma ocup de casa. Sotul imi incurajeaza acest hobby si mereu ma intreaba daca am ce lucra (ca stie ca daca lucrez, tin gura inchisa - hi, hi!)
Nu mi se pare un model complicat, chiar imi place sa buchisesc si sa vad ce lasa acul in urma. De altfel, cred ca imi place mai mult sa lucrez modele mai grele un pic, ca nu ma plictisesc. Am planuri mari intr-ale goblenului daca vrea Dumnezeu.
In speranta ca nu v-am plictisit prea mult cu povestioara mea, va pup cu drag.

Miha draga, iti multumesc pentru raspuns. Respect si admir faptul ca sotul tau te rasfata, iti ofera posibilitatea sa faci ceea ce iti place. Admirabil.
Departe de casa si lipsa unei prietene adevarate, cred eu ca se compenseaza din plin cu faptul ca duci o viata linistita, asa cum multe dintre noi si-ar dori.
La un moment dat Ralu imi spunea ca nu este greu daca iti place. Ii dau dreptate. Atunci cand coasem goblen dispare pentru moment tot ceea ce este greu si ne creeaza mici neplaceri.
Viata noastra in lumea minunata a goblenului, pentru unele dintre noi dupa scoala sau dupa orele de servici, este minunata, imbogatita cu culoare si frumusete.
Iti doresc sa ai spor din plin sa reusesti sa ne incanti in continuare cu episoade la fel de frumoase.
Te imbratisez cu drag.

Draga Miha, cat adevar in cuvintele tale.
Cand am citit o lacrima mi s-a prelins pe obraz gandindu-ma la persoane dragi mie care astazi sunt asa departe.
Este adevarat ca avem goblenul care ne face sa mai uitam uneori, iar ce realizam ne aduce o mica mingaiere.
Dar sa lasam asta.
Goblenul prinde din ce in ce mai multa pinza si ni se dezvaluie pas cu pas.
Mult spor!

Irela, Nuti, va multumesc pentru cuvintele asa de frumoase din postarile voastre. De multe ori mi-a fost goblenul prieten de nadejde. Lumea goblenului este mereu frumoasa, este ca o oaza de culoare si bucurie.

Am mai terminat o diagrama si m-am grabit sa v-o arat.

Episodul nr. 5



Fotografia nu este prea reusita ca-i facuta la lumina becului si se vede prea deschisa imaginea.

Va imbratisez cu drag.

Miha, iti urmaresc cu placere fiecare episod postat. Modelul este minunat si imi place ce iese din mainile tale.

Subscriu.
Mult spor in continuare!