Vrei o imbratisare GRATIS? by Laura Brasoveanu (942 mesaje), la 02-09-2008 Si nu glumesc!
Oare mai avem timp sa uitam sa fim gravi, sa ne bucuram de o imbratisare si sa simtim caldura celui care ne-o daruieste? Sunt clipe in viata cand realizezi ca nu ai fost suficient de tine-insuti si iti doresti sa nu te fi rusinat ca trebuie sa imbratisezi cu drag pe cineva, ca vine momentul... cand nu mai timp.
Desi medicina spune ca pentru mine a inceput numaratoarea inversa, eu nu-i dau crezare si sunt convinsa ca este vorba despre neputinta medicilor de a vindeca. Oamenii insa au puterea sa se autogenereze, sa se autovindece si, in plus, eu cred in miracol. Despre miracolul Laura veti auzi mereu - exemplu viu ca omul nu moare atata timp cat crede.
Va spun despre mine
doar* ca sa intelegeti de ce, atunci cand voi scrie aici, voi incerca sa va aduc aminte de lucrurile marunte ale vietii care au o atat de mare importanta doar atunci cand citesti in fisa ta medicala, implacabilul.
Va imbratisez pe toate in cel mai normal mod cu putinta: cu dragoste de gargarita!
*Tratati-ma ca pe un om sanatos.
Replica: Primeste by Grigorita Carmen Laura Tereza (1265 mesaje), la 02-09-2008 Laura, o imbratisare calda de la mine.
Replica: Si eu by Enache Mihaela-Ema (383 mesaje), la 02-09-2008 te imbratisez cu putere si dragoste. Pastraza-ti optimismul si increderea in viitor.
Replica: O imbratisare by Adriana Nicuta (4598 mesaje), la 02-09-2008 plina de dragoste si de la mine, o gargarita care te iubeste.
Replica: Si eu by Oana Sandulesei (315 mesaje), la 02-09-2008 te imbratisez, cat de tare pot eu si-ti doresc sa ramai la fel de optimista si increzatoare in puterile tale.
Nu te lasa doborata pentru ca intr-adevar spiritul uman face miracole in cele mai neasteptate momente si in cele mai grele situatii.
Replica: O imbratisare by Frunza Nicoleta (3287 mesaje), la 02-09-2008 calda si sincera din partea mea, Laura. Miracolele exista!
Replica: Te imbratisez cu drag, Laura. by Vasiliu Letitia (1516 mesaje), la 02-09-2008 Si eu cred in miracole, cred in miracolul Laura si mai cred ca cineva acolo sus ne iubeste.
Replica: Laura, by Doi na (598 mesaje), la 02-09-2008 cred in miracole si cu asta, bineinteles ca am spus tot.
Am un batranel, putin mai departe de blocul meu care, acum cinci ani a avut un preinfarct. Dupa o luna de la iesirea din spital, a incetat sa mai ia medicamentele. Isi munceste gradina, face piata singur, isi gateste. Seara pleaca la plimbare cu un catel pricajit luat de pe strada si de care se ingrijeste de parca ar fi copilul lui. Pe la zece seara se intoarce la casuta lui si isi uda gradina. Medicul de familie i-a indicat, tinand cont de antecedentele lui, sa mai faca un consult cardiologic, alaturi de analizele gratuite. Cardiologul i-a spus ca este sanatos tun. A mers la alt cardiolog cu actele in mana ce dovedeau ca a facut preinfarct. Medicul a ridicat din umeri - nu-i venea sa creada. Nu-i asa ca este un miracol?
Replica: Pentru tine, Laura. by Stefanescu Elena (2780 mesaje), la 03-09-2008 Iti trimit o fotografie de la mare. Cu mainile larg deschise asteptand sa te imbratisez cu caldura si multa dragoste.
Replica: Sa nu uitam by PENCU GEORGETA (129 mesaje), la 25-05-2009 ca existam si procedati la fel.
Cu drag, Laura, o imbratisare.
Va strang pe toate mult de tot la piept.
Eu, gargarita ratacitoare si ganditoare.
Replica: Imbratisari. by Popescu Ioana (484 mesaje), la 25-05-2009 Nu putem uita, Georgeta. Tot mai des ne simtim parca profund legati de oameni straini, inexistenti pana mai ieri in viata noastra. Ne identificam cu bucuriile, problemele si trairile lor. Daca ne indepartam prea tare simtim ca se rupe o bucata din noi. Aceasta conexiune pe care o simtim tot mai mult si tot mai des, face sa vibreze in noi o senzatie noua: implinirea data de izbanda implicarii asupra golului nepasarii.
Iti primesc cu drag imbratisarea si o doresc intoarsa inzecit. Si tie, si celorlati din aceasta familie. Iti multumesc ca ai reinviat acest topic. Cum de nu l-am observat pana acum? Draga noastra, Laura, oare simte ca este cea mai imbratisata gargarita? Elena simte emotiile ce le avem deja pentru ea? Daniela stie ce mult ne bucuram ca inca un sufletel are sa aiba cea mai minunata mamica? Exemplele sunt multe, nu vreau sa umplu pagina, dar raspunsul este unul singur:
da!Replica: Ioana, by Doruletz Mic (1032 mesaje), la 25-05-2009 ades, pe tine si pe RodiMar va confund cu Laura. Ma sensibilizeaza atat de mult felul in care scrieti, simt ca va ganditi efectiv la fiecare, in parte, cu mare drag. Va simt pe aceeasi vibratie cu Laura.
In seara aceasta m-a emotionat mesajul tau, suficient cat sa imi simt ochii plini de lacrimi si drag fata de tine.
Mona mai are acelasi fel de a fi cu tine.
Georgeta, iti multumesc cu mult drag.
Laura, in seara aceasta, in timp ce mergeam spre casa o batranica mi-a intins un buchet de margarete vestede si mi-a spus ca ma costa doar 1 leu. Stiam ca am numai 5 lei, marunt. Am ezitat, dar apoi am scos bancnota de 5 lei si i-am dat-o. Mi-a dat florile, dar nu am mai luat restul. Am ajuns acasa, am taiat cozile margaretelor, in diagonala, sub jet de apa rece, le-am pulverizat si pe ele cu apa rece, iar acum stau vesele in vaza mea de lut, de la geamul bucatariei. In timp ce citeam aici, am ridicat capul de la laptop si le-am vazut. Si m-am gandit sa-ti spun ca viata este suma a sumedenii de imbratisari cu iubire, chiar si cand este vorba de margarete sau lauri. Iar noi bem din ele, izvorul sanatatii noastre.
Replica: Vreau o imbratisare, by Stefania Crudu (183 mesaje), la 26-05-2009 dar si daruiesc imbratisari.
Un zambet cald, Laura.
Replica: Doruletz, by Popescu Ioana (484 mesaje), la 26-05-2009 multumesc mult. Nu stii cat m-ai tulburat tu pe mine cand ai descris scena in care parintii tai dansau. Inca mai sunt suflete sensibile. Le caut parca anume, devreme ce le si gasesc acolo unde nu ma astept. Dar un suflet sensibil este un dar primejdios. Uneori este o jucarie a celorlalti si este trist sau fericit, dupa cum bate vantul. Si sunt o multime de astfel de suflete in gradina gargaritelor. Poate, nu intamplator, a ajuns fiecare, la randul sau, aici.
Cu drag, Ioana
Replica: Dar by Doruletz Mic (1032 mesaje), la 26-05-2009 un suflet sensibil este un dar primejdios.
Stiu, Ioana. Dar cu fiecare noua lovitura pe care mi-o aduce viata, ma intaresc. Iubesc si sunt tradata, dar iert si sper ca intr-o zi iubirea va ciocani la usa mea. Ajut si ma simt alungata cand nu mai este nevoie de mine, dar ma rog sa-i ierte Domnul pe cei care uita. Cand cea careia ii spun prietena, dezvaluie lumii, secretele mele, ma ascund in cochilia unei scoici si astept acolo sa ma vindec. Nu ma pot vindeca de prietenie, de iubire, de pian, de o fetita necizelata care calca, impreuna cu parintii ei, cu bocancii in casa si viata mea, pretinzand foloase banesti si ajutor neconditionat. Mi se pare ca toate sunt poveri ce umerii mei trebuie sa le sustina, tot asa cum bunica mea, si-a sustinut familia cand a fost deportata in Baragan, cu un copil mic in brate. Bunicul meu a fost inchis la Canal, dar nu si-a perdut demnitatea si speranta. Tatal meu a muncit in rand cu muncitorii analfabeti, desi era multititrat. Au fost timpuri ce i-au intarit pe cei care m-au educat si acest fapt a pus o anumita amprenta asupra mea si a fratelui meu. Mi se pare absolut normal ca, dupa ce cad, sa ma ridic, sa ma scutur de colbul de pe picioare si sa o iau de la capat.
Oare ce alta alternativa poate avea o femeie singura, in aceasta societate?
Replica: Of, by PENCU GEORGETA (129 mesaje), la 27-05-2009 Doruletz Mic, nimeni nu este singur. Am cautat sa dau fiecaruia asa un pic de zambet, o imbratisare. Asa am simtit eu in momentul in care am vazut clipul, care mi-a furat un ras cu plans amestecat, dar si o satisfactie pura, - exista zambet, exista iubire neconditionata.
Nu am vrut sa va rascolesc amintirile ce lasa de dorit. Mi-am dorit sa va imbratisez exact asa cum am avut eu nevoie anul trecut de o imbratisare si nu am primit-o de la nimeni.
Este adevarat ca uneori viata ne loveste crunt, dar am ajuns la concluzia (cam tarziu, recunosc!) ca pentru cei ce ne supara, zambetul nostru doare mai mult decat lacrimile noastre pe obraz.
Am avut destul de multe hopuri le-am trecut cu bine, dar greu de uitat.
Nimeni, niciodata, nu va cunoaste cu adevarat iubirea decat in momentul in care va sti sa o aleaga cu sufletul, nu cu buzunarul, nu cu riscul de a lovi in altcineva ca sa ajunga sus.
Cel ce face asta va primi destul de multe semne, dar le va simti prea tarziu, cand regretele nu-si mai au rostul.
Capul sus, dragele mele gargarele, viata este una singura, zambiti, traiti cu sufletul, priviti in zare, zorii sau apusul, respirati adanc aerul proaspat al diminetii si incercati in fata oglinzii sa spuneti:
Ce frumoasa sunt eu astazi! Va sarut si va imbratisez de la distanta,
Gargarita Georgeta
Replica: Doruletz, by Mona J (805 mesaje), la 27-05-2009 pe mine ma impresioneaza fiecare povestioara scrisa de tine. Ai un dar, cred. Viata ne pregateste tot timpul surprize peste care nu te-ai fi gandit vreodata ca poti sa treci, dar te intareste si iti da forta, te face mai puternic. Nici nu vreau sa ma gandesc peste ce a trebuit sa treci tu ca sa fii ceea ce esti astazi, sa devii femeia tare care poate sa povesteasca. Cateodata, dupa ce citesc ce ai scris, ma gandesc ca sunt gandurile tale intime pe care nu le poti rosti cu voce tare, dar pe care ni le poti trimite pe calea scrisului si ma gandesc ca prin asta, gasesti un pic de alinare. Pe mine ma emotionezi de fiecare data si ma lasi fara replica. Acum nu vreau sa te analizez, vreau doar sa te incurajez sa ne scrii in continuare sau poate chiar sa incerci sa scrii ceva mai mult... o carte. Eu cred sincer ca ar avea succes.
Replica: Georgeta, by Doruletz Mic (1032 mesaje), la 27-05-2009 te botez:
Gargarita-Ce-frumoasa-Sunt-Eu-Astazi! si afla ca intotdeauna exista cineva care vrea sa ne imbratiseze, dar noi nu realizam. La servici sunt inconjurata de Feti-frumosi. Ca orice Fat-Frumos, toti is luati, dar mie imi sunt dragi si la fel si jumatatile lor. Pentru ca sunt Ratusca urata a familiei si nu am alta avere decat educatia pe care am primit-o de la parintii mei si studiile pe care le-am facut cu truda (studenta saraca), am simtit ca relatia mea cu orice barbat de la servici, nu poate fi decat una de camaraderie. Asa ca, atunci cand o colega a insinuat ceva denigrator referitor la mine, m-am inchis in mine si, cand si cand, mergeam la baie ca sa... plang. A durat ceva timp si ma simteam parca un fel de paria in birou. Uneori aveam impresia ca se vorbeste despre mine si cand intru eu, se face liniste. Motiv sa fug repede la baie si sa plang. Intr-o dimineata cand am intrat in birou era atata liniste de am inghetat. Barbatul despre care se spunea ca este amantul meu, s-a ridicat si a venit langa mine, m-a luat de dupa umeri si intorcandu-se cu mine spre toti le-a spus ceva de genul:
Poate pana acum puteati jura ca suntem concubini, asa cum pretinde o colega de-a noastra, dar de dupa amiaza, cand nevasta-ma o invita pe Doruletz la o masa in familie, astept o eticheta de Menage-a-trois! Ceilalti au izbucnit in ras si apoi in aplauze, mai putin cea care a colportat tot felul de insinuari. Dupa-amiaza, sotia colegului meu mi-a spus ca de multe ori a incercat sa vorbeasca cu mine pe holurile de la servici, dar ca eu nu o vedeam de cat de repede fugeam la... baie.
Mi-a fost atat de rusine de ce credeam ca gandesc ceilalti despre mine, incat nu am avut puterea sa banuiesc ca exista un umar pe care sa ma pot sprijini.
Mona, mami a mea imi spunea mereu ca eu am venit pe lume pentru ceva anume. Nu stiu inca ce har trebuie sa dezvolt (nu stiu daca neaparat cel de a scrie), dar deschiderea aceasta o am de la Laura. Am avut o tentativa de a deschide un blog, dar am renuntat pentru ca nu stiam sa il gestionez. Dupa ce Laura a inceput sa scrie, parca mi-a dat un imbold. Fratele meu, ca si tine, ma considera puternica pentru ca imi deschid sufletul. Uneori, ma simt jenata si imi vine sa sterg tot ce am scris aici, dar ma jenez de voi, cele care ati scris o replica dupa mine. Da, cred ca ma alina.
Acum, cand sunt sigura ca vei citi ce am scris aici, trebuie sa iti spun ca eu te consider speciala. Ai un dar deosebit de a fi aproape de om. Daca vreodata o sa ai nevoie de o imbratisare, eu te voi imbratisa cu drag.
Replica: Doruletz, by Maria Nistor (5039 mesaje), la 28-05-2009 eu zic sa incepi prin a schimba vecinii si mai cred ca esti o persoana deosebita care are de a face cu persoane insensibile de cele mai multe ori si asta te raneste de fiecare data. Sper ca pe viitor sa intalnesti persoane care sa te aprecieze pentru frumusetea ta, pentru ca prin ceea ce scrii dezvalui o persoana cu totul speciala. Nu mi te inchipui in alt mod si atunci cred ca o sa ne povestesti lucruri frumoase si o sa fi plina de entuziasm.
Replica: Doruletz, o pilda despre cei ce ne inconjoara. by Bica Nistor (1427 mesaje), la 28-05-2009 Un maestru avea sute de discipoli. Toti se rugau la momentul cuvenit cu exceptia unuia care era betiv. In ziua in care tragea sa moara, maestrul il chema pe discipolul betiv langa el si ii incredinta toate secretele sale oculte. Ceilalti discipoli se revoltara:
- Este o rusine! Am sacrificat totul pentru un maestru care nu este in stare sa inteleaga calitatile noastre, spusera.
- A trebuit sa incredintez toate secretele omului pe care il cunosteam cel mai bine. Cei care par virtuosi deseori isi ascund vanitatea, orgoliul si intoleranta. Astfel, am ales unicul discipol caruia ii puteam vedea defectele: bautorul.
Replica: Of! Of! Mai! Mai! by PENCU GEORGETA (129 mesaje), la 28-05-2009 Buna dimineata, soare! Buna dimineata, Doruletz Mic! Buna dimineata, gargarite frumoase!
De aici, de unde scriu eu, se vede oleaca de soare la rasarit. Este frumos de pica. Ma pot uita la el? Nu, ca imi ia ochii si trei ceasuri nu mai stiu de mine. Atunci privesc verdele copacilor si frumusetea ierbii de langa mine. O iarba neinsemnata, dar care se lasa calcata in picioare de la o vrabiuta, un copil ce merge incetisor pana la cei de varsta a treia pentru a rupe un fir din prospetimea ei.
Asta doresti, sa fii un soare? Nu. Mai bine un verde crud de care sa aiba nevoie soarele, cel ce mangaie, cel ce stie sa aleaga racoarea sufletului tau.
Este adevarat ca nici eu nu am avut o viata extraordinara, am fost si eu vazuta si uitata. Izbita de toti peretii, de insinuari si ce sa mai vorbesc. Am invatat cam pentru tot neamul. Am invatat pentru ca a fost si va fi arma mea de nadejde.
Nu m-am lasat invinsa si n-am sa ma las pentru Dumnezeul meu.
Trebuie sa ajung la mal cu orice pret. Am plans si plang, dar... baia credeam ca este numai a mea.
Sa stii, Doruletz Mic, ca eu nu vreau sa impart baia cu nimeni, asa ca te rog sa iesi din baia mea. Sper ca ai inteles sensul.
Sa iesi in parc, sa discuti cu oricine, sa intrebi de o strada, desi stii cum se numeste si stii si cum se ajunge, zambeste mult, imbraca-te frumos. Asta este pentru sufletul tau, nu pentru cei din jur. Sfi-dea-za-i! Ai priceput ?
Vorbeste cu tot ce intalnesti in cale, chiar daca ar fi sa vorbesti si cu muscata din geam. Si ea simte cand cineva o iubeste. Fii deschisa si lasa-i in
trocii lor (aceasta este injuratura la moda si parca nici nu suna urat, in fine!) de neintelesi.
Zici ca esti Ratusca cea urata? Numai un suflet ales va vedea care este adevarata ta frumusete, adevaratul tau har. Te rog frumos, incearca sa intelegi ca esti de o frumusete cum rar am intalnit.
Te las pe tine sa imi spui si, am sa te rog sa imi spui ce parte de corp iti place tie cel mai mult. De exemplu, mie imi plac ochii mei si sprancenele.
Ce fac? Ii pun in evidenta, imi ridic sprincenele mele ciufulite de care a ras toata lumea, dar, sunt unicat. Ai sa te intrebi de ce? Pentru ca fiecare dintre noi este un unicat. Fiecare stie ce are si ce nu are frumos.
Deci, fa rost de o oglinda mare (eu ma uit cam rar in oglinda, dar ma uit) te imbraci super, te aranjezi altfel la par, pui un pic, nu mult, de fard pe pleoape, iti pui cei mai frumosi pantofi (vezi sa nu te stranga si sa se asorteze) si te rog sa ajungi macar o zi mai tarziu la serviciu.
Im momentul in care vei intra in birou, se vor mira, stanga-imprejur, si replica:
- Ei, cum arat astazi? Raspunzi tot tu: Ma simt fericita! Asa!
Doruletz Mic, am scris cam mult, dar te rog, vreau sa vad un cap sus ca de balerina (sa stii ca si eu am facut balet) umerii in spate, bustul sus (ca acum este la moda), mica sau marea poseta pe umar, tranteste usa dupa tine si, din tot sufletul, succes!
Si nu uita, sfi-dea-za! Esti frumoasa! Si sa nu uitam de Caragiale:
Fii barbata, Zoe!
Si la final: Traieste momentul, asa cum il simti!
O zi buna tuturor! Si milioane de scuze daca am scris ceva Ion Anapoda.
Cu drag,
si cum vreti voi sa imi spuneti,
Georgeta.
Replica: Doruletz Mic, by Cozea Rodica-Maria (693 mesaje), la 28-05-2009 esti un suflet deosebit de sensibil. Nu sunt oameni urati. Toti avem ceva frumos in noi doar ca problema este a celor ce ne inconjoara ca sunt incapabili sa descopere frumusetea celui de alaturi sau sunt mult prea prinsi de alte lucruri, zic eu, banale, incat sa intoarca capul si spre cel de langa ei. Nu am sa inteleg niciodata de ce unii cred ca este mai usor sa faci rau decat bine. Eu sunt de parere ca decat sa-i faci rau unui om mai bine il lasi in pace si nu-i faci nici bine, daca nu poti sa faci acest lucru.
M-a amuzat ce ti-a scris Georgeta si ii dau dreptate. Poti sa adaptezi sfaturile ei la ce ti se potriveste tie si sa incerci sa le urmezi, sa vezi ce o sa se intample. Schimbarea ii va uimi pe cei din jur si ii va deranja pe cei carcotasi.
Imi place cum scrii si as dori sa ne scrii cat mai mult, sa-ti deschizi sufletul si sa nu-ti fie rusine de ceea ce spui prin cuvinte din moment ce asta gandesti. Sunt parerile tale si cei din jur trebuie sa le accepte pentru ca fiecare avem dreptul la opinie. Cred ca iti trebuie mai multa incredere in tine si cred ca incurajarile noastre o sa te ajute sa-ti deschizi sufletul. Noi suntem aici sa auzim si sa simtim vibratiile si zbuciumul sufletului tau deosebit.
Si acum nu ma pot abtine sa nu iti scriu, vorba Laurei
iti zambesc si te imbratisez cu drag.
Replica: Georgeta, by Doruletz Mic (1032 mesaje), la 28-05-2009 desi stiu ca sunt Ratusca cea urata
din familie, nu am complexe. Sunt persoana cea mai mai putin frumoasa
din familia mea. Bunicii, parintii, fratele meu sunt exemple de frumusete rasata, cu trasaturi perfecte, prezente remarcabile. Eu nu am mostenit decat tenul portelanat, degetele lungi ce prind o intreaga octava cu usurinta pe clapele pianului si talia de viespe.
Ce parte a corpului imi place la mine? Toate imi plac si toate le iubesc si le ingrijesc asa cum m-au invatat bunica si mami a mea. Nu imi pasa ca au defecte. Mi s-a inoculat ideea ca fiind defectele mele, trebuie sa invat sa le ascund, elegant si cu oarecare pretiozitate.
Sunt mereu proaspata pentru ca am invatat ca nu am voie sa ies din casa (chiar daca merg numai pana la coltul strazii), fara un dus, un spalat pe dinti si un pieptan care sa ravaseasca elegant parul. Sunt mereu in pas cu moda pentru ca stiu croitorie, dar mai ales stiu de unde trebuie sa cumpar lucruri de calitate si ieftine. Regula stabilita de bunica pe care si ea a mostenit-o de la bunica ei: nu esti din casa decat dupa ce te-ai verificat in oglinda de trei ori, ceea ce vrea sa insemne: machiata discret, un ruj in ton cu ora zilei (este foarte important pentru ca nu poti folosi acelasi ruj si seara (lumina artificiala ii schimba nuanta), un parfum delicat trecut prin minim patru puncte (urechi, coate, dosul palmei si daca nu faci economie, gat si in dosul genunchilor).
Datorita staturii mele, port tocuri mereu si la incaltaminte nu fac niciodata rabat: este de calitate si mereu asortata cu poseta si cureaua.
Intodeauna port o bijuterie in ton cu tinuta, iar cum un colier cere si cercei, atunci adaug si o bratara. Sunt pasionata de cristalele semipretioase si este un avantaj pentru ca sunt ieftine, dar de efect.
M-ai facut sa zambesc cand mi-ai spus sa fac rost de o oglinda mare. Eu am numai oglinzi mari, Georgeta pentru ca, uneori simt nevoia sa reinventez dansuri. Le pastrez si ca artificiu: am o locuinta mica ce are nevoie de lumina.
Imi sugerezi sa vorbesc cu muscata. Dar eu vorbesc cu toata lumea, inclusiv cu cainii de pe strada, cu pisicile din copaci, cu brazii de la muntele meu si chiar cu pietrele mele semipretioase. Am evitat sa vorbesc cu colegii mei dupa ce o prietena mi-a spus ce a vorbit colega noastra. Simteam atunci ca intru in pamant de rusine. Bine ca totul este de domeniul trecutului.
Nu, nu as putea sa-mi fac o intrare in birou asa cum sugerezi tu si nici nu as putea tranti usa. Eu sunt obisnuita sa intru in cotidian pe... nevazute. Nu face parte din atitudinea mea si felul meu de a fi.
Si, inca ceva: sunt
barbata pentru ca nu am incotro si sper ca baia sa nu o mai folosim nici una: nici eu, nici tu.
Maria, peretii intre care locuiesc sunt plin de amintiri dragi si scumpe. Mi-ar fi greu sa ma mut. Da, ai dreptate. Sunt oameni insensibili, dar uneori ma intreb: Ce vina are Naluca?
RodiMar si tu scrii precum Laura. Iti multumesc pentru cuvintele calde. Ajuta mult.
Bica, multumesc.
Impartite cu altii, supararile se injumatatesc, in timp ce bucuriile se dubleaza.Replica: Am citit si recitit ceea ce ati scris voi aici. by Frunza Nicoleta (3287 mesaje), la 28-05-2009 Cuvintele sunt prea sarace sa exprime ceea ce simt cand va patrund in suflet. Caci cuvintele voastre sunt o poarta spre suflete frumoase si imi simt inima plina de bucurie ca va am prietene (caci eu asa va consider).
In astfel de momente imi pare rau ca nu am darul scrisului asa cum il aveti voi.
Doruletz, esti un suflet sensibil si frumos asa cum rar intalnesti in zilele noastre. In ceea ce povestesti tu, recunosc sfaturile date de bunica mea. La ea am vazut fericire in lucrurile marunte ale vietii si am invatat sa ma bucur de ele. Ea m-a invatat ca tot timpul trebuie sa fii asortata si ingrijita chiar daca hainele nu sunt "de firma". Ca delicatetea, bunatatea si un zambet fac mai mult decat o mie de cuvinte.
Iti doresc sa intalnesti si tu dragostea. Iti garantez ca atunci nu te vei mai simti ratusca cea urata. Si eu ma simteam la fel pana am intalnit omul care a reusit sa vada partea frumoasa din sufletul meu (caci toti suntem frumosi indiferent de ceea ce vedem noi in oglinda sau spun altii). Desi nu credeam, dragostea face viata mai frumoasa, vedem totul in jurul nostru cu alti ochi si inflorim ca bobocii de trandafir ce isi desfac petalele sub lumina soarelui. Cel putin asa simt eu acum si sunt fericita ca este asa.
As vrea ca toate sa fiti iubite si fericite si v-o doresc din tot sufletul.
Replica: Nu! Nu! Nu! by PENCU GEORGETA (129 mesaje), la 29-05-2009 Uite, vezi ! Asa am crescut si eu. Cu pian, cu balet, cu dans clasic, cu franceza (care nu mi-a placut, dar a trebuit sa o invat, ca deh!), cu trandafiri pe masa, cu tot soiul de tacamuri si lingurite cu care uneori nu aveam ce manca si multe, multe altele. Si mi-a folosit?
Nu! Si, este minunat, dar ca intotdeauna exista un dar. Am sa iti spun ceva si n-am sa ma feresc pentru nimic in lume. Pentru un barbat prea multa cumintenie strica (iti spun din propria mea experienta) si devii parca papusa de portelan care trebuie (pentru ei numai) sa stai in vitrina. Eu am crescut numai cu barbati langa mine si pentru mine acest fenomen este foarte usor de inteles.
Sunt niste intepati si imi cer scuze barbatilor de pe acest forum si chiar si sotului meu. Si fac asa o plecaciune in fata lor. De ce, ai sa intrebi?
Ei sunt facuti pentru a ne ocroti. Sunt facuti dintr-un aluat, ca sa ma exprim asa, care trebuie framantat asa de mult incat sa dospeasca. Ei, si pentru asta au nevoie de o femeie care sa stie cum sa-i modeleze, cum sa-i atraga in forma dorita de ea.
Dar cum sa ne ocrotesaca daca noi nu le dam acel ceva de care ei au nevoie? Ce este acel ceva, ai sa intrebi.
Acel ceva este deschiderea fata de ei. O balba pe care ai spus-o cand l-ai vazut si un pantof iesit din picior tocmai cand te pregatesti sa traversezi strada. O emotie fireasca. Un mod de a inghiti cu nod prapadita aia de prajitura care iti placea la nebunie si care in momentul acela parca este iasca si nu mai intra.
Este firesc tot ce se intampla.
Tu esti ca un diamant slefuit cu mii de fatete, un diamant care nu este descoperit. Esti Steaua Sudului. Ei, dar in momentul in care vei fi descoperita vei vedea ca acea Ratusca urata, care mai tarziu a devenit o lebada fericita si iubita de toti, va fi alta.
Trebuie sa inveti ca pentru ei trebuie sa fim elegante, culte, vipere, distante si uneori ascutite la limba pentru ca asa trebuie.
Nu trebuie sa le dam tot timpul dreptate. Trebuie sa ii privim tinta in ochi. Trebuie sa invatam sa fim rebele. Mai pe scurt, sa stim cand sa-i bagam sub dush cand se despart de noi din cauza felului nostru de a fi. Eu nu iti spun sa fii vulgara sau sa vorbesti intr-un fel sau altul, fii tu insuti.
Colegii? La urma urmei si ei sunt oameni la fel ca noi si daca au spus ceva cu rautate au facut-o din prostie, din lipsa de cultura.
Oare te-ai intrebat daca au citit ceva la viata lor? Daca au citit
Crima si pedeapsa, daca au citit
Razboi si pace, daca au citit
Departe in lume, daca au citit
Batranul si marea sau macar au vazut un film din care sa invete ceva? Ei, afla ca, nu!
Asa sunt toti. Colega ta care imprastie venin, - este o "dusa", cum spune baiatul meu, sa stii si tu. Nu va ajunge la nivelul tau niciodata. O face pentru ca ii esti superioara si nu te poate dobori cu una cu doua si atunci aplica rautatea.
Doruletz Mic, ma intelegi? Niciodata!
Sa spun drept, imi esti tare draga si tare as vrea sa fii mai aproape de mine, sa te fac sa fii asa cum vor ei, sa vorbesti cu mine, verzi si uscate (eu sunt cam vorbareata de fel si sunt in stare sa vorbesc si 24 de ore din 24 de ore, daca este necesar), sa iti zambesc, sa faci piruete cu mine prin parc, sa te fac sa razi in hohote, sa iti spun povesti ca celor mici, sa alergi cu mine pe aleile parcului, sa stai desculta in iarba si sa te mangai ca pe baiatul meu cand doarme, - ca acum este mare si nu ma mai lasa.
Te sarut mult, mult de tot. Imi cer scuze daca am spus ceva dureros, imi cer scuze daca am intrecut calul, dar sa stii de la mine, ca esti minunata si cu asta ti-am spus totul.
Mai, paharul ala trebuie sa aiba si el un pic de apa in el, intelegi? Frate, uita-te la partea aia. Ma rog, in loc de apa poate sa fie si un shpritz! Ei, ai zambit un pic? Daca da, ma bucur.
Te mai sarut un pic si iti doresc o zi frumoasa. Nu va uit nici pe voi gargarite frumoase si harnice asa ca, va impart si voua dulcele si placut sarut de ora 10.
Cu drag,
Georgeta
P.S. Doruletz Mic, sa stii ca sprancenele mele seamana un pic cu cele ale marelui actor Mircea Albulescu. Ei, ce zici? Sunt faine? Evident nu, pentru o doamna. Dar sunt simpatice foc si cand ma incrunt sunt ca vulcanul Krakatau.
Doruletz Mic, vrei sa fac un topic special cu intamplari din tinerete? Poate se alatura si gargaritele si poate iesi ceva frumos. Ei, ce ziceti?
Un zambet pentru voi.
Replica: Frumos, by olteanu rodica (1159 mesaje), la 29-05-2009 mai scrieti fetelor. Sa stiti ca eu va citesc, dar nu am acest dar de a exprima tot ce simt asa ca nu pot decat sa va imbratisez cu drag si sa va zambesc asemeni soarelui frumos de afara.
P.S. Da, si eu am momente in care imi doresc o
imbratisare gratis.
Replica: Va imbratzishez gratis, Gargaritzelor! by cucos catalina (1635 mesaje), la 29-05-2009 M-ai amuzat, Georgeta, cu sfaturile tale vis-a-vis de baietzii de langa noi. Trebuie sa fii tare simpatica, atunci cand te incruntzi. In privintza topicului propus de tine, eu spun ca este o idee excelenta pentru forum, in acest moment. Te sustzin, pentru ca sunt o buna
ascultatoare shi ma topesc dupa intamplari din viatza persoanelor de genul tau. Cu sigurantza, se vor alatura shi alte gargaritze.
Doruletz, cineva acolo, te iubeshte, iar tu shtii asta. Cand te ashteptzi mai putzin, viatza ia o intorsatura, la care nu te ashteptzi. Ne-am nascut pentru a invatza cum sa dansam in ploaie, nu pentru a ashtepta sfarshitul furtunii.
Va pup, ca v-am imbratzishat mai devreme.
Replica: Alexa cu Toni by Popescu Alexandra (493 mesaje), la 30-05-2009 am venit sa va imbratisam si noi pentru ca si voi ne-ati oferit o imbratisare calda si un umar de sprijin cand am avut nevoie. De spus, nu prea stiu ce sa mai spun pentru ca m-ati emotionat cu scrierile voastre. Doruletz, capul sus si ai incredere in tine.
Va pupam dulce, dulce si va imbratisam cu mult drag.
Replica: Doruletz, by Popescu Alexandra (493 mesaje), la 30-05-2009 nu inceta niciodata sa zambesti, nici chiar atunci cant esti trista, pentru ca nu se stie cine se poate indragosti de zambetul tau.
Replica: Frumos mai scrieti! by tanasa clementina (1372 mesaje), la 31-05-2009 Niciodata nu am putut scrie ceea ce simteam si nici acum nu pot. Efectiv nu am acest dar. Va citesc si va admir pe toate. Sunteti minunate.
Replica: Este iubirea un joc de carti? by Doruletz Mic (1032 mesaje), la 03-06-2009 Am jucat iubirea la carti. Ne-am asezat la masa si am impartit cartile in mod egal. Jocul a inceput. Am pus pe masa o clipa, dar tu ai pus o zi si am pierdut o carte. Am scos din carti amintirea, dar tu ai pus rapid uitarea si-am mai pierdut o carte. Pun jos o intrebare, dar tu imi arunci in fata tacerea si ai mai castigat o carte. In final, a trebuit sa joc si ultima carte. Din strafundul inimii am pus pe masa
te iubesc, dar tu cu aceeasi sinceritate mi-ai spus
te-am iubit. Trista, m-am ridicat de la masa pentru ca pierdusem si ultima carte.
P.S. Revin maine seara. M-am intors acum cateva minute si sunt putin obosita.
Noapte buna, Gargarite dragi.
Replica: Draga mea, Georgeta, by Doruletz Mic (1032 mesaje), la 22-06-2009 cat am fost plecata, m-am tot gandit la voi si apoi, brusc mi-am amintit de tine. Mi-ai spus ca ai niste sprancene gen Mircea Albulescu. Eu cred ca ai niste sprancene gen Joana Pacula. Nu-i asa ca am ghicit?
Naluca s-a urcat, impreuna cu alti copii (mai mari) pe niste schele de langa blocul ei si a cazut. Si-a fracturat clavicula, iar manuta si-a rupt-o in mai multe locuri. Pentru ca la cateva zile, Naluca a inceput sa se planga de dureri mari la picioare, i s-au facut radiografii, dar nu s-a descoperit nimic. Cand medicii au propus sa o trimita la Bucuresti, parintii au inceput sa se vaiete ca ei nu pot merge ca isi pierd serviciul si ca nu au bani, asa ca, mi-am luat eu aceasta sarcina. A fost norocul Nalucei, altfel ar fi paralizat. Nu vreau sa vi se intample niciodata ce mi s-a intamplat mie. Am vazut atata suferinta intr-un pui atat de mic, incat imi ajunge pentru o viata intreaga. Ma gandeam, daca eu as fi avut taria si rabdarea sa stau langa propriul meu copil si sa vad atata suferinta. Nu mi-a fost usor sa dorm pe o bucatica de pat de spital si sa mananc, mancarea fara gust de acolo. Caldura m-a otravit, dar si mirosurile grele de spital. A fost o experienta traumatizanta pentru mine, dar am suportat-o gandindu-ma la Naluca, un sufletel atat de chinuit de tije, aparate gipsate, bandaje, injectii, pastile. La un moment dat nici nu mai putea sa manance. Ei ii cumparm cate ceva care sa-i placa si sa manance cu placere, dar corpul ei mic, plin de medicamente refuza sa se mai hraneasca.
Cand ne-am intors acasa, am avut un alt soc in fata grobianismului mamei ei care m-a apostrofat ca i-am adus un copil mai bolnav decat imi daduse ea in grija. M-am amarat ca nu a realizat efortul supraomenesc pe care l-am depus pentru Naluca, dar asta pot ierta si am si facut-o din toata inima. Nu pot insa sa ii iert faptul ca in rastimpul petrecut la spital, nu mi-a telefonat niciodata sa ma intrebe cum se simte fetita ei.
Stiu ca tu, Letitia mi-ai spus ca este totusi mama ei si ca ea stie ce este mai bine pentru copilul ei, dar, te intreb si va intreb: Asa o fi?
Replica: Bun venit in lumea reala, Doruletz! by Vasiliu Letitia (1516 mesaje), la 23-06-2009 Cu riscul sa fiu dura, doar sunt Gargarita Blue, eu cred ca ce-ti face mama Nalucai este un santaj sentimental. Poate am dreptate, poate nu.
Pe vremuri, - sunt asa de obosita ca ma simt contemporana cu Burebista (lucrez de noapte), pe cand mai aveam timp de citit, am citit cartea unui scriitor francez
Doua mame, nu mai stiu cum se numea scriitorul. Cred ca in ea vei gasi raspunsul.
Cum acum sunt parinti care-si vand copii pentru un TV, parca nu mai inteleg nimic.
Replica: Nu pot sa incep by Perhinschi Anca (363 mesaje), la 23-06-2009 decat prin a repeta ceea ce ai scris Doruletz:
Impartite cu altii, supararile se injumatatesc, in timp ce bucuriile se dubleaza. Cum fiecare la un moment dat in viata, si mai ales cand greul ne incearca, ne punem un semn de intrebare, iar cel mai frecvent este
de ce? Iar cand facem o revizie a vietii noastre si vazand ca in urma noastra am incercat sa facem doar ce este bine, sa dam o mana de ajutor acolo unde este nevoie, sa incurajam cu o vorba buna, iar de multe ori se intoarce impotriva noastra, vine spontan acel
de ce?
Da, Doruletz, si mie viata mi-a rezervat multe din acele "bucurii", ca la fiecare bastonata credeam ca nu ma voi putea ridica, dar cum zicea cineva odata, fiecare lovitura a vietii, este o lectie pentru viata, fiecare cadere este o dubla putere pentru atunci cand te vei ridica, tot raul este spre bine. Pentru o buna bucata de timp, singurul lucru pe care nu am putut sa-l inteleg a fost acel
raul spre bine. Acum, ca acum, il inteleg perfect, pentru ca acel rau pe care il consideram atunci si era bineinteles, m-a facut sa fiu o Gargarita (este prima data cand o spun si cred ca este asa, ce parere aveti?), puternica si luptatoare, iar ceea ce sunt astazi este datorita faptului ca undeva in trecut problemele vietii m-au calit, iar lucrurile acestea nu le intelegi numai daca treci prin ele. De aceea te vad si pe tine o luptatoare, ca si celelalte gargarite, caci asta m-a determinat sa fiu printre voi si tot de aceasta ocazie vreau sa profit sa-i adresez o calda imbratisare, un zambet dulce Laurei, care sper cat mai curand sa poata zbura prin frumoasa noastra gradina, aducand totodata vesti bune.
Replica: As mai adauga by Perhinschi Anca (363 mesaje), la 23-06-2009 cel mai frumos zambet de care poate avea parte o mama si stiu ca ar trebui sa o fi postat in
topicul cu copii nostri, dar nu ar mai fi avut acea terapie benefica asupra noastra.
Replica: Anca, by Maria Nistor (5039 mesaje), la 23-06-2009 multumesc pentru ca ai impartit cu noi asa un zambet minunat.
Doruletz, multumesc ca existi si alini durerea Nalucai.
Replica: De multe ori cand sunt by Perhinschi Anca (363 mesaje), la 24-06-2009 trista, Maria, ea vine langa mine, imi ia fata in manutele ei, iar cu acel zambet angelic si cu vorbele ei dulci ma face sa uit de toate. De ce alta terapie ai nevoie?
Replica: Anca, by Doruletz Mic (1032 mesaje), la 24-06-2009 zana ta din povesti sa iti traiasca si sa fie sanatoasa si sa nu aiba zile amare precum Naluca mea.
Inca de ieri, aceasta trebuia dusa la policlinica, la proceduri penntru recuperare. Am aflat ca nici unul dintre parinti nu a dus-o. Le-am povestit colegilor mei ce se intampla si ei imi spun acelasi lucru: exista un santaj sentimental. Dar nu ma pot impaca cu ideea ca fetita aceasta sa ramana cu sechele, asa ca mi-a aranjat o prietena sa o interneze si sa faca toata recuperarea din spital. Acum cateva minute m-am intors de la spital si nici unul dintre parinti nu a vizitat-o inca.
Incepand de saptamana viitoare am de recuperat zilele lipsa de la servici (ca vreau si eu concediu la nunta fratelui meu) si atunci Naluca mea va ramane a nimanui.
In seara aceasta am lasat-o suspinand.
Ce ma sfatuiti?
Replica: Doruletz, by Stefanescu Elena (2780 mesaje), la 24-06-2009 plang, citesc, recitesc si plang. Naluca si ea a ramas plangand si suspinand. Vin eu si fac orele suplimentare ca tu sa poti sta cu ea. O situatie care sigur va avea un sfarsit fericit. Doruletz, daca pot fi de folos, nu ezita sa spui.
Replica: Draga Doruletz, by Perhinschi Anca (363 mesaje), la 24-06-2009 daca totul ar fi in Suceava, ti-o spun din toata inima mea, ca am face in ture si mi-ar face mare placere sa pot da o mana de ajutor daca este posibil. Episodul care m-a marcat cu adevarat in viata, a fost acela cand nepotelului meu i-au diagnosticat o tumoare la cap la varsta de numai 1 anisor si jumatate, iar Claudelul meu (asa se numeste, acolo ii raspundeam Mariei) implinise numai 3. Iti dai seama cum era inima mea de mama? O saptamana nu am fost buna de nimic, gandindum-ma ca as fi putut fi eu in locul lor, dar multumesc Celui de Sus ca acum lucrurile stau bine, dupa doua operatii pe cap, dupa perioadele de chimo si cele petrecute in spitale. Dar vezi ca in tot raul, a fost un bine ca totul s-a intamplat afara. Si tot dureros a fost pentru noi cand medicii de acolo vorbeau despre sistemul nostru sanitar si stiam ca realitatea se apropie de spusele lor. De aceea ma impresioneaza enorm cand aud de cineva in suferinta si mai ales daca in acele momente nu sunt persoane in jurul ei sa-i stea aproape. Iti doresc, Doruletz sa faci numai ce-ti zice sufletul tau bun, ca el nu te inseala niciodata. Doamne-Doamne sa-ti dea putere, ca faci un lucru minunat.
Replica: Ma doare sa vad by Frunza Nicoleta (3287 mesaje), la 25-06-2009 atata indiferenta la parinti, daca pot fi numiti parinti. Te admir pentru tot ceea ce faci pentru acest sufletel amarat. Daca te pot ajuta cu ceva, nu ezita sa spui.
Replica: Doruletz, by Adriana Nicuta (4598 mesaje), la 25-06-2009 imi doresc sa fi locuit in Bacau. Ma rog doar sa iti dea Dumnezeu puterea de care ai nevoie. Si sper ca acei parinti sa realizeze ce pierd.
Georgeta, am recitit tot topicul, si in ce ai scris tu am gasit ceva ce descria ziua mea de astazi.
Replica: Gargaritele mele, by Doruletz Mic (1032 mesaje), la 26-06-2009 dulci! Cata disponibilitatea din partea voastra. Si aici si la cafenea... Va multumesc.
Am rezolvat. Exista un baietel in salon cu Naluca ce are ca apartinator pe mami a lui. M-am imprietenit cu doamna si am rugat-o pe ea sa o
infieze pe Naluca mea cand nu pot veni eu. I-am lasat si niste bani ca sa ii mai cumpere, din cand in cand, cate ceva de mancare.
Parintii Nalucai nu au ajuns la spital. Aseara m-a cautat mama Nalucai, acasa (am gasit un bilet in usa), dar eu am venit tarziu pentru ca am ramas la servici sa termin o lucrare. Peste cateva momente plec cu cativa din prietenii mei sa facem primele aranjamente pentru nunta fratelui meu care este in august.
Va urez un sfarsit de saptamana placut.
Replica: Doruletz ce mai face Naluca noastra? by Perhinschi Anca (363 mesaje), la 02-07-2009 Dar pregatirile pentru nunta? Intamplarea a facut sa dau peste acest model, care dupa parerea mea cred ca-ti va sta bine.
Replica: Anca, by Doruletz Mic (1032 mesaje), la 03-07-2009 multumesc pentru modelul postat. Este ideal pentru silueta mea. O astfel de rochie mi-ar ascunde picioarele groase si mi-ar pune in valoare talia si umerii. Un sirag de perle ivoire-rose ar implini si zona gatului.
Eu, fratele meu si viitoarea mea cumnata am hotarat sa facem o nunta in costume populare romanesti (strabunicii, bunicii si parintii nostri asa si-au facut nuntile). Chiar si mireasa va purta o rochie de mireasa de inspiratie romaneasca la care inca se mai coase. A fost croita de o croitoreasa priceputa, iar acum trei femei (taranci) cos motivele populare romanesti pe ea, cu matase vegetala alba. Este o spuma. Juri ca este organza mata, iar matasea face ape-ape.
Fratele meu va purta tot o iie brodata alba (barbateasca), un pantalon negru si un brau lat negru cu motive rosu stins (braul strabunicului nostru).
Invitatii nostri sunt incantati de idee si vor veni imbracati tot in costume populare romanesti.
Numai ca, intre timp, am aflat ca la nunta vor participa si colegii frateleui meu de la job (el lucreaza in strainatate), iar pe ei, nu stiu daca ii va convinge cineva sa vina imbracati in costumele lor populare. Doi sunt dublinezi, urmasii lui Lord of the Dance, unul este ucrainian, unul grec si doi nemti.
Naluca mea a fost vizitata la spital de mama ei, pe la mijlocul acestei saptamani. A facut scandal in spital pentru ca vroia sa o ia acasa si medicii i-au interzis si au amenintat-o ca ii aduc pe cei de la Protectia copilului. Am aflat ca desi mama a intrebat-o daca am fost sa o vizitez, aceasta a negat.
Astazi am fost la spital mai devreme si mi-am spalat-o pe biata Naluca ce era oparita de la caldura, peste tot. M-a socat cand am vazut ca o fetita de varsta ei nu stie cum trebuie sa se spele in partile intime. M-am asezat cu spatele la ea, ca ii era rusine si i-am spus cum ma spal eu. A tipat la mine sa nu ii mai spun ca ei ii este sila sa puna mana acolo si la fundulet sa se spele. Am intrebat-o cine o spala acasa si mi-a raspuns ca mama ii pune dusul. Am stat in baie cam o ora si jumatate. Imi era frica, la un moment dat ca o sa fiu acuzata de pedofilie de capetele curioase ce deschideau mereu usa de la baie. I-am explicat ca tot ce este pe corpul nostru, ne apartine si trebuie sa ne ingrijim la fel si ca nimeni nu este altfel. S-a spalat plangand. Nu am inteles de ce a plans. Poate imi spui tu, Anca sau voi, gargaritelor.
Ceea ce este important, se cunoaste ca recuperarea merge bine. Acum este mai vesela, are putin roz in obraz si i s-au colorat buzele. In plus, a disparut dezechilibrul. Are putere sa mearga mai mult neajutata.
Mi-am propus ca maine dimineata sa plec din nou la viitorul loc al faptei (locatia unde va avea loc nunta), asa ca in acest week end este iar in grija unei mamici din salon ce are si ea o fetita cu probleme. O alta, de data aceasta. Ma bucur ca exista femei responsabile si dau cu drag o mana de ajutor.
Naluca adoarme cu papusica ei, in brate in fiecare seara, suspinand lung. Papusica a primit-o de la o doctorita ce tocmai a nascut. Colegele, prietenii, pacientii i-au adus o groaza de daruri pentru fetita nou-nascuta, iar ea i-a daruit una din papusi Nalucei.
Va imbratisez (asa cum spune Laura la inceputul acestui topic) pe toate. Sa aveti un weekend minunat.
Replica: Ma bucur sa aud by Perhinschi Anca (363 mesaje), la 03-07-2009 vesti bune despre Naluca si sper ca tot asa va continua. Cat despre acel episod, parerea mea, Doruletz, este lipsa de comunicare pe care o mama si fiica ei ar trebui s-o aiba. Aici s-a dovedit ca lipseste.
Cata originalitate in alegerea vestimentatiei! Am ramas cu adevarat impresionata mai ales de faptul ca s-a optat pentru traditia din neam in neam, dar si de acel brau strabun. Il va purta si viitorul tau sot? (sau l-a purtat?)
Sper din tot sufletul sa ne bucuri cu multe fotografii, caci asa ocazii nu vom avea prea multe.
Multe complimente tinerilor pentru alegerea facuta.
Replica: Doruletz, by Cozea Rodica-Maria (693 mesaje), la 04-07-2009 foarte interesanta ideea costumatiei pentru nunta. Va fi ceva deosebit si foarte frumos. Asta se va putea numi o nunta cu adevarat romaneasca. Sper ca ne vei arata si noua imagini de la nunta. Cand se va intoarce fratele tau la job-ul lui in strainatate cu siguranta ca se va mandri cu portul popular romanesc. Abia astept sa vad fotografiile.
Cat despre Naluca, de cate ori ii vad scris numele ma gandesc la ochii umezi si tristi ai caprioarei din poveste, poveste ce la vremea copilariei mele m-a impresionat in mod deosebit. Ce soarta are fetita asta, noroc ca te are aproape. Tu esti adevarata ei mama si ai sa vezi ca si ea va considera acest lucru la momentul la care va avea gandirea matura. Nu stiu cum este, dar eu cred ca este foarte sensibila desi poate nu vrea sa arate acest lucru. Sau ma insel? Toate pataniile o vor intari desi este de preferat sa nu treaca prin ele si daca reactia mamei ei va continua sa fie asa, cred ca se va indeparta de ea. Nu stiu cum mama ei poate sa fie atat de iresponsabila. Eu cand mi-am vazut prima data fetita am trait un sentiment deosebit pe care nu pot sa-l descrie nici acum dupa 22 de ani. Dupa ce am avut si baiatul, pentru ca am hotarat sa ma opresc la doi copii, i-am spus sotului meu ca imi pare atat de rau ca nu voi mai putea trai niciodata sentimentul de dupa nastere la vederea copilasului si ca nu voi mai avea acea senzatie deosebita pe care o aveam la miscarea fatului in timpul sarcinii. Imi placea atat de mult cand se miscau si ma distram mereu cum se mutau de pe o parte pe cealalta, mai ales baiatul.
Succes la pregatirile pentru nunta si va doresc sa fie o reusita totala, iar oaspetii din strainatate sa plece cu amintiri frumoase.
Replica: Doruletz, by Perhinschi Anca (363 mesaje), la 04-07-2009 m-a impresionat enorm descrierea facuta in ceea ce priveste ceremonia si tot gandindu-ma la ceea ce ai scris, incercam sa-mi imaginez aceasta nunta, dar tot mai frumos ar fi daca am putea vedea, incepand cu pregatirea rochiei (ma gandesc ca a fost filmat totul, nu-i asa?), cu tot ritualul pregatiri asa cum se facea odata. Deci, in concluzie, ca aici am vrut sa ajung, ar fi frumos sa fie vazuta la TV, ma gandesc ca anumite posturi ar fi interesate, mai ales stiind ca asemena evenimente traditionale se vad din ce in ce mai rar in zilele noastre. Este ceva unic si cred ca multi ar fi bucurosi sa vada ca traditia romaneasca se mai pastreaza, iar in cazul vostru din neam in neam.
Replica: Draga Doruletz, by Vasiliu Letitia (1516 mesaje), la 04-07-2009 sa stii ca ne-ai facut si pe noi sa asteptam cu mare nerabdare, nunta.
Replica: RodiMar, by Doruletz Mic (1032 mesaje), la 09-07-2009 vesti rele de la Naluca. A facut crize comitiale, a fost in coma o ora si jumatate si a fost transferata la Bucuresti. Am uitat de toate si am ajuns la Bucuresti, cu un toc de la pantof in poseta (s-a rupt), cu parul fluturand zdrente (am uitat sa ma pieptan) si cu slitzul de la fusta sfasiat (m-am urcat in fuga in masina si mi s-a rupt din cusatura).
M-a anuntat o doctorita de la spital ce s-a intamplat si pana am ajuns eu langa Naluca mea mi s-au intamplat toate relele posibile. Cand urcam scarile, in spital, am cazut si mi-am julit genunchiul si curgea sangele de i-am speriat pe cei din jur. Mi s-a patat fusta de sange si iti dai seama ce imagine am lasat in urma mea. Pe Naluca au investigat-o la tomograf. Un cheag mic de sange s-a format undeva si s-a fixat pe un vas, in zona capului. Surpriza cea mare a fost de la mama Nalucei care era... acolo! A fost un soc placut. Parca mi s-a luat o piatra de pe inima, cand am vazut-o si m-am relaxat, desi nu stiam inca rezultatul pentru Naluca.
Dupa ce am vorbit cu doctorul care o are in grija si care ne-a asigurat ca toate se vor rezolva cum trebuie, mama ei a ramas cu ea, cat eu am intrat in cel mai apropiat second-hand si mi-am cumparat o fusta (nu am purtat niciodata un lucru nou, nespalat de mine, insa acum am imbracat un lucru folosit), dar si in cel mai apropiat magazin cu incaltaminte. La banii pe care ii aveam la mine, nu puteam sa imi permit (financiar) altceva. Oricum, imi doream sa economisesc pentru ca ma gandeam ca o sa fie nevoie de bani pentru Naluca.
Mama Nalucai a ramas langa Naluca si eu mi-am permis sa ma intorc la ale mele. Am luat numarul de la spital si tinem legatura.
RodiMar, sunt minunate trairile tale de mama. Cred ca orice femeie ce isi doreste copii, dar nu a trecut pragul maternitatii, simte o dorinta brusca de a avea trairile tale.
Anca, in privinta nuntii, este o reuniune mica si intima. Nu ne dorim sa mediatizam (nu ne sta in fire), dar da sper sa fie ceva deosebit, dupa sufletul nostru ce tanjeste dupa bunii si parintii nostri.
Braul, sper sa il poarte si cel ce va fi alesul meu in viata.
Nu, lucrul la rochia miresei nu a fost filmat. Nici macar nu m-am gandit sa o fotografiez. Mi se pare ca cea mai frumoasa fotografie a acestei rochii va fi cand o va imbraca mireasa. Oricum, dupa eveniment, aceasta rochie va fi preluata (speram) de catre o casa de moda din Italia contra unei sume de bani, iar banii se vor intoarce la o parohie din zona noastra ce are ingrijire copii orfani. Este decizia cumnatei mele care a gasit aceasta varianta printr-o colega ce lucreaza ca secretara la o agentie ce are legatura si cu casele de moda. Sper ca visele noastre sa se realizeze si sa reeditam clipele pierdute din familia noastra.
Letitia, o sa va mai povestec pe parcurs.
Va multumesc ca mi-ati raspuns si ca ii purtati de grija Nalucei mele.
Replica: Off, by Mona J (805 mesaje), la 09-07-2009 Doruletz, biata de ea, atat de mica si atat de incercata de viata. Ce pot sa mai spun? Unii trebuie sa treaca de fragezi prin tot ce le rezerva viata. Ne rugam, impreuna cu tine, ca ingerasul ei pazitor nu o va abandona si ii va da puterea necesara sa-si revina. Sa speram ca nu esti singura minune din viata ei si va mai avea parte de cateva si va redeveni fetita sanatoasa care era. Asteptam vesti bune de a tine.
Replica: Doruletz, by Ramona Marculescu (198 mesaje), la 10-07-2009 ma bucur pentru Naluca ca este cu mama ei, alaturi. Macar in ceasul al 12-lea.
Imi imaginez ce jenata ai fost de tinuta, tu care esti o pedanta.
Nunta ce o puneti la cale este deosebita si nu cred ca multi ar avea capacitatea sa gandeasca asa ceva, pana in cel mai mic amanunt. Ideea cu vanzarea rochiei o sa va reuseasca, o sa vedeti. Am o prietena ce ani de zile, prin firma ei, cosea pentru o casa de moda din strainatate. De fapt, avea femei de la tara care erau muncitoare in fabricuta ei si teseau diverse modele pe borangic. Comenzile au incetat acum cativa ani, iar ea a inchis fabrica. Dar ce teseau femeile acelea pe borangic, era o minune. Stiu ca a facut si perdele si fete de masa pentru Franta si Belgia. Imi pare tare rau ca nu am cumparat si eu atunci o perdea de la ea, desi erau cam piperate la pret. Recunosc ca si perdelele erau mari, dar si munca, pe masura.
Replica: Ma intristeaza by Perhinschi Anca (363 mesaje), la 12-07-2009 sa aud ca cineva nu se simte bine, cu atat mai mult Naluca noastra. Exista si o unda de bucurie stiind ca in situatia aceasta este totusi si mamica ei langa ea. Sper din tot sufletul ca totul sa se indrepte in directia buna. Cu toate peripetiile si ghinionul pe care l-ai avut imi face placere si nu putea fi altfel la sufletul bun pe care ai dat dovada pana acum cu Naluca noastra, ca ai facut tot posibilul sa fi alaturi de ea.
Atunci cand m-am casatorit am avut si eu o ceremonie restransa pentru ca asa ne-am dorit-o si va inteleg din acest punct de vedere, dar in ceea ce priveste nunta fratelui tau, mi se pare ca toti ar trebui sa vada ca traditia se mai pastreaza in lumea in care traim, cand toti alearga sa faca cat mai multi bani (indiferent cum) ca sa-si poata parca Ferrari la poarta, iar cand se trateaza de nunti, rochia sa fie de firma, de la cei mai mari creatori de moda. Aici am vrut sa ajung. Este de respectat si tot de respectat este si faptul ca acesti bani vor merge acolo unde este multa nevoie de ei.
Astept cu nerabdare fotografii.
Replica: Doruletz, by Mona J (805 mesaje), la 19-07-2009 ce ne mai zici de Naluca?
Replica: A fost ieri, este astazi, dar va fi si maine... un zambet! by Perhinschi Anca (363 mesaje), la 05-08-2009 Un zambet si o calda imbratisare pentru fiecare gargarita in parte, dar si pentru tine, Laura, sperand ca lucrurile intre timp s-au indreptat.
Doruletz, Naluca noastra ce mai face? Eu astept cuminte, cuminte fotografii.
Replica: Anca, by Doruletz Mic (1032 mesaje), la 06-08-2009 Mona si Bica, toate ma intrebati de Naluca. Sunt prinsa pana peste cap de... Naluca. O duc la recuperare, in fiecare zi dupa ce ies de la servici. Sambata o duc la bazinul de inot si incerc sa o ajut sa-si recapete flexibilitatea muschilor. Mi-a fost dificil sa intru pe forum pentru ca ajung tarziu acasa si mai am si multe obligatii ce imi revin pentru acesata luna. Stiti voi, urmeaza nunta fratelui meu. Incepand de luni intru in concediu si o sa ma ocup minutios de toate sarcinile ce imi revin. In plus, soseste si fratele si viitoarea mea cumnata, curand. Naluca sufera de pe acum la gandul ca va sta atat de mult departe de mine si ma simt si eu frustrata.
Laura, iti trimit si eu o imbratsare, gratis.
Replica: Doruletz, acestea sunt vesti care ma bucura. by Perhinschi Anca (363 mesaje), la 06-08-2009 Ma bucur mult pentru Naluca ca incet, incet se
reaprinde, dar si ca are un sprijin de nadejde.
Replica: Multumesc, Anca. by Doruletz Mic (1032 mesaje), la 09-08-2009 Esti o fiinta deosebita daca clipele Nalucii mele sunt si clipele tale.
Iti doresc ca fetita ta, Claudia, sa aiba clipele cele mai frumoase alaturi de tine, sa fie sanatoasa, iar pentru tine o imbratisare plina cu multe multumiri.
Multumesc din inima.
