Ma poate ajuta cineva sa imi spuna de unde as putea cumpara volumul 2 de la Castelana de Elena Zafira Zanfir?

Citesc Cele cinci rani care ne impiedica sa fim noi insine.

Cella Serghi - Aceasta dulce povara, tineretea.

Comparand-o cu Panza de paianjen sau Mirona, mi se pare un roman destul de monoton. Naratoarea, care este chiar autoarea, se afla la un sanatoiu din Mangalia unde o cunoaste pe Patricia, alintata Cita, o doamna destul de in varsta, care nu mai are foarte multe zile de trait. Datorita faptului ca este o mare admiratoare a scriitoarei, si pentru ca isi doreste ca dragostea pe care a trait-o sa nu fie pierduta pe vecie, ii da naratoarei un numar impresionant de scrisori, schimbate cu Ion Berezeni, un psihiatru de succes, care este insurat. Scrisorile acestea sunt singura marturie a iubirii dintre cei doi.

Nu am fost atenta si am dat repede trimite. Vroiam sa mai fac niste completari.
Desi totusi este un roman monoton, prin prisma lipsei personajelor, a actiunii, scrisorile de dragoste dintre cei doi, exprima intensitatea iubirii dintre Cita si Ion. Mai jos, cateva extrase din carte:

"In pat. Cu sufletul plin de tine, plin de fericire si destramat de ingrijorare, nefericita ca am ajuns la gara tarziu, recunoscatoare cerului ca am ajuns la timp, disperata ca nu ne-am sarutat, roasa de regretul de a nu fi venit mai devreme pentru a fi vorbit mai mult, in conditii mai firesti, mangaiata de privirile tale, de mana ta care-si lua lung, pasionat, trist, ramas bun. Iubitul meu, atat de drag, de al meu, de adorat, de minunat. Intalnirea atat de trista, venita dupa atata suferinta traita de tine, cu atata ingrijorare de mine,a fost cea mai frumoasa dintre intalnirile noastre fiindca ne-a apropiat cel mai mult. Ceea ce m-a fermecat, m-a legat atat de tainic de tine au fost intalnirile noastre de la inceput, corespondenta uimitoare, miraculoasa de gand. Ti-am repetat de atatea ori ca mi-ai spus intocmai cuvantul pe care mi-l doream, ca ai facut gestul pe care-l asteptam. Pe urma n-a mai fost asa. Au intervenit sovaieli, scrupule, neincrederi. Nu stiu. Te-ai aratat slab, ai protestat furios. N-am "marsat". Am suferit, te-am cautat, te-am asteptat si ai venit acum asa cum te-am vrut, asa cum te vreau, transparent pana in strafunduri, plin de dragostea noastra, pana in adancuri, Ion, ne iubim, ne adoram, avem incredere in noi, putem visa viitorul, vrajiti de frumusetea lui, vrajiti unul de altul. Iubitul meu, mi-e somn si dor de tine, mai dor ca oricand. Am gasit acasa pe masa mea de lucru doua cesti de ceai. Stii cine a baut din ele? Da? Iti multumesc. Apoi, o umbra. Cum vei rezista unui drum atat de lung? Cat trebuie sa fi suferit. Cat suferi, cat de obosit trebuie sa fii, de slabit, de descompus! Dragostea mea! Sunt bolnava de griji. Dar increderea asta noua, adanca in noi, e o mangaiere dulce, nespus de dulce. Voi dormi in bratele tale."

"Viata nu e absurda. Absurde sunt fortele oarbe ale naturii, inundatii, cutremure, avalanse in munti, uragane pe mari. Absurda e gelozia celulelor care se inmultesc haotic, impotriva celor bine organizate, care se apara, ne apara de dusmanii dinafara.
Oamenii de buna-credinta se cauta si-si dau mana, intinzand peste pamant o punte ca un curcubeu pe cer.
Ce este o carte scrisa de un necunoscut in alt colt de lume, in care te regasesti ca in cea mai fidela oglinda, in care iti gasesti un frate geaman?! Sau sufletul pe cate ti-l regasesti in note puse pe portativ de un compozitor mort cu o suta de ani inainte? Sau in portretul unui pictor din scoala flamanda, sau in vraja unei poezii de Tagore?!"

" - A fost atat de dramatica viata mea, atat de trista fericirea mea. Dar n-as da-o pentru toate bogatiile lumii. Si ce repede a trecut."

Eu vroiam sa viu aici ca sa fiu singura. Singura cu el, cu trecutul nostru.
Mi-a fost destul de greu sa aduc scrisorile, fiindca le am si pe ale mele.
Si lasandu-si capul pe perna, a inchis ochii. Pe genele lungi s-au ivit margele de lacrimi, fata alba ca varul era linistita si parca-si recapata treptat frumusetea. Nu indrazneam sa o tulbur, sa o intreb daca vrea ceva. Mina ei s-a miscat, s-a proptit pe mana mea. I-am mangaiat fruntea. O lacrima s-a desprins, rostogolindu-se pana pe git. Fruntea era frumoasa acum ca in fotografie. De pe fata, timpul a disparut. Numai in colturile gurii erau brazdati anii, cu tot amarul lor."

"Marea e de culoarea plumbului si a prunei brumarii. In orizont apare, ca o lume a pacii, ca o iluzie a linistii, prima clipa a zilei, pe un cer de culoarea luminii. Abia de sus, deasupra marii, lumina devine usor consistenta, apoi fumurie, lasand o fereastra soarelui, care reuseste sa trimita un manunchi de raze. Dar numaidecat e acoperit de norii care au biruit, s-au ingrosat, au devenit cenusii ca marea. Doua barci negre aluneca inainte, inguste, subtiindu-se intre cutele valurilor. O pasare pluteste inaintand cu aripile intinse si ciocul ascutit, grabit spre o anumita tinta. Pe fasia de pamant care se vede de aici se zbuciuma disperat un arbust care parca ar vrea sa se desprinda de radacini si sa zboare sau sa se arunce in mare. E de un verde-inchis, ca maslina. In lupta care mocneste in tot ce mai e viata retinuta de ultimile forte slabite ale noptii va invinge soarele.
A invins. Imi incalzeste fata si arginteaza marea. O stapaneste. Incep sa se deschida usi si ferestre."

Acest ultim pasaj, este pasajul de inceput al cartii. Mi s-a parut o descriere extrem de frumoasa a marii.

Carmena, sper sa fie inca valabil anuntul:
http://www.magazinul-de-carte.ro/roman-de-dragoste/1349-castelana-voli.html

Sunt si eu o pasionata de lectura si imi permit sa va recomand cateva din romanele mele preferate. Unul dintre ele este Exclusa scrisa de Luigi Pirandello (scriitor laureat al premiului Nobel).
Alte carti foarte bune sunt cele ale lui James Clevell. Dca v-a placut Shogun sigur o sa va placa si Tai Pan, Nobila casa , Gai Jin, Changi.
O carte care mie mi-a placut foarte mult este Dragostea in vremea holerei a lui Gabriel Garcia Marquez.
Un doua romane care mie mi-au placut mult sunt: Idolii de aur Dinastia Sunderland - Beauclair si Uragan asupra Europei ale lui Vintila Corbul.
O alta carte care mie mi-a placut este Hatshepsut o regina pentru eternitate scrisa de Pauline Gedge.Hanul Jamaica a lui Daphne du Maurier , de asemenea este un roman foarte bun.

http://www.pravaliacucarti.ro/256-literatura-romana_308-roman/6294-margaret-mazzantini/venit-pe-lume-p27265

O carte foarte buna, dupa care s-a facut si film, cu frumoasa Penelope Cruz.

De curand am recitit Invitatia la vals, Mihail Drumes.
Inca mai simt gustul lacrimilor. Mi-am promis sa o recitesc (sau macar pasaje) in fiecare an.