Buna ziua, draga Monica.
Buna ziua, dragi gargarite.
Draga Ana, multumesc de cafea. Cum vine de la Deva, deja simt ca prind aripi si imi revin dupa o noapte lunga.
Deva este orasul tineretii mele, unde m-am format profesional, unde m-am maturizat si unde mi-am cumparat o casuta. Am locuit acolo 12 ani si o parte din inima mea este inca acolo. Poate cand voi reusi sa vand casa, voi inchide acest capitol in cutia cu amintiri frumoase, nu de alta, dar pana atunci ma chinuie dorul, pentru ca nu ajung in zona, asa cum mi-as dori. Distanta este mare si cand ai copii mici, tot timpul intervine ceva. Gata cu capitolul acesta ca deja am un nod in gat cat o ceapa.
Pupici pe manutele de ingeras.
Draga mea, Adnana, iti multumesc din suflet pentru veste. Cum eu nu reusesc sa zbor prin toate topicele la timp, nici nu am stiut ca am fost nominalizata la
Fotografia lunii. A fost facuta special pentru voi.
Caprifoiul a fost salvat la timp dupa ce l-am gasit intr-o dimineata cum este in fotografie.
Casuta pe care ma chinui sa o renovez si sunt aproape de final, este de fapt a mamei soacre. Pe a noastra am inchiriat-o. In doua nopti si o zi am impachetat tot calabalaciul. De patru luni fac operatie estetica la o
batranica, dar am ajuns la concluzia ca are
fata de papusa si spatele de matusa. Cand te apuci sa renovezi ceva vechi, esti ca mesterul Manole, construiesti pe o parte si se strica pe alta. Baia de care tot vorbesc, era visul tatalui meu socru. Avea cativa banuti in banca si voia sa o construiasca. A facut trei case, doua le-a lasat copiilor si in micuta casa in care statea la batranete, nu a apucat sa mai faca baie pentru ca din senin s-a imbolnavit de cancer la plamani (nu a fumat in viata lui) si toti banii i-a dat la doctori si spitale.
Cand am luat decizia sa inchiriez casa, mi-am promis ca primul lucru pe care il voi face va fi baia lui tata socru. A fost ultimul lucru de fapt, ca pana sa ajungem la baie au fost alte prioritati de facut in casuta (in primul rand incalzirea si izolarea), dar pana de revelion sper sa termin. A fost un
om deosebit pe care l-am iubit si respectat. Acum ca visul lui este 99% finalizat, sper sa se odihneasca in liniste. La
Supa de pui , cand am sa am posibilitatea sa scriu, am sa va spun cat m-a ajutat de acolo de unde este sa termin ce mi-am propus.
Noaptea trecuta a fost alba. Dupa ce am scris la
Supa, am terminat cadoul de Craciun pentru Bianca, fiica mea cea mare. Un proiect care mi-a luat ceva timp, dar a meritat efortul si stiu ca va fi extraordinar de incantata.
Dupa ce m-am asezat in pat spre dimineata, Emanuel mi-a facut febra 40 si nu am mai dormit de loc. Asa ca am nevoie de o portie dubla de cafea.
Draga Nuti,
Craciun fericit si tie si un
an nou plin de liniste sufleteasca si sanatate.
Va imbratisez cu mare drag si va trimit pupici de la munte.
