RodiMar, stiu ca ne veghezi din umbra chiar si atunci cand nu te semnezi. Stiu ca si alte gargarite fac la fel, iar ades ma numar si eu printre ele.
Chiar daca nu toate avem darul Laurei in a exprima prin scris ceea ce simtim intr-un mod atat de placut si armonios (iar la acest capitol te asemeni mult), dar printr-o simpla imagine, printr-un singur multumesc, printr-o simpla incurajare atunci cand este nevoie sau chiar si printr-o gluma postata de gargarei (apropo gargareilor, de ce nu faceti un topic in care sa le gasim pe toate la un loc) ne schimba ziua gri, intr-o zi cu cel mai frumos soare.
Atunci m-am intrebat, de ce sa nu primeasca si alte gargarite ceea ce primesc eu? De ce sa nu bucur si eu pe cineva cum ma bucura pe mine? Daca nu semnez cum va sti acea gargarita ca sunt alaturi de ea?
Concluzia la care am ajuns, RodiMar este ca, atat cat imi sta in putinta, sa semnez de fiecare data cand intru si daca este posibil sa impart fericire si cuvinte de imbarbatare acolo unde va fi nevoie, iar in ziua cand nu voi spiritul necesar, o imagine va spune totul in locul meu.
As vrea sa cred ca nu il vei lua ca pe un repros, RodiMar, dar si nici alte gargarite, ci ca pe o simpla concluzie la care am ajuns dupa multe bucurii pe care le-am avut din partea vostra chiar in momentul cand era nevoie si fara ca voi sa cunoasteti acest lucru.
Un gand bun pentru voi dragi gargarite.
