M-am distrat gospodareste cu cartofii, Ancuta. Ma doare burta de ras.

Va pup.

Monica, multumesc.
Noapte buna si tie.
Noapte buna, tuturor.

Multumesc, Monica.
M-ai facut sa rad cu lacrimi, Ancuta!
Draga Doi na chiar m-ai facut sa zambesc.
Noapte buna dragi gargarite.

Buna dimineata, draga Monica.
Buna dimineata, dragi gargarite.

Aseara m-am chinuit o ora sa scriu un mesaj intr-un topic din cauza vanzolelii din casa si a intrebarilor, de a trebuit sa abandonez gradina si sa culc bebelinii, cu gandul ca vor adormi repede si voi putea zbura si eu linistita prin gradina. Dar la cat de obosita eram, am adormit inaintea lor. Asa ca astazi sper ca sa recuperez zborul de aseara.
La noi Mama iarna si-a scuturat din nou mantia de zapada si ninge incetisor si la aceasta ora.
Anekica sa-ti traiasca finuta! Sa fie sanatoasa, frumoasa si inteleapta.
Leana, ma bucur pentru plimbarea ta la munte.
Nadina, multa bafta in noul semestru.
Arina, multumesc pentru inimioara.
Lenuta, eu m-am instalat deja pe terasa ta.
Monica, multumesc pentru reteta de ceai.
Doinita, iti multumesc pentru urare si te felicit pentru avatar. Este deosebit.
Oksanna, multumesc pentru inimioare. Am luat si eu una.
Ancuta, am ras copios. Ce face dragostea asta din om sau limba noastra cu multe intelesuri. Ai un sot foarte ingenious si pentru asta te felicit. Casnicia ta are sare si piper cum imi place mie sa spun.
Cri Zuza, tare apetisant este Dragobetele tau, dar il prefer pe mosul meu cu ochii verzi. Asa pot sa stau mai linistita ca nu ma apuca la batranete crizele de gelozie. Asta mi-ar mai lipsi ca in rest am de toate. Hi, hi, hi!
Doina, multumesc pentru pastila de ras. Super!





Si pentru ca astazi am o noua zi agitata, fug repede in gradina gargaritelor, sa presar putin praf magic.
Va doresc o zi minunata si va trimit o calda imbratisare de la munte.


Dalina, se pare ca la tine, odata cu noul strat de zapada, revin jocurile copilariei.

Buna dimineata, gargarite dragi.

Buna dimineata, Monica.

La Iasi ninge frumos, se pare ca vine iarasi iarna (oare?). Vreau sa fie cald, sa putem sa stam afara, sa ne plimbam si sa ne jucam. M-am saturat de frig si iarna.

Astazi am plecat mai veseli spre gradi; ieri a fost mare jale, dupa doua zile de stat impreuna. Nu va pot descrie in cuvinte ce amarata era Mire, ne-am pupacit ce ne-am pupacit si a plecat in grupa, dar deja avea lacrimi in ochi. A intors putin capul spre mine si ii vedeam colturile guritei coborate in jos; initial, ne-a pufnit rasul (pe mine si pe sotul meu), dar apoi am constatat ca este foarte suparata. Am lasat-o cu doamna dupa ce i-am mai dat cate un pupic. Astazi a fost mai bine. Tare este grea despartirea dimineata, dar ce veseli sunt dupa-amiaza cand ne vedem cu totii acasa.

Va pup cu drag si va doresc o zi usoara.


Oana, nu stiu de ce am sentimentul ca primavara este aproape.



P.S. Numai in inimioara sufletelului printesei tale sa nu fiu. Iar schimbare fata de ritmul anterior, iar confuza de tot ceea ce se intampla, iar separarea ce produce suferinta si care aduce neliniste, intrebari, indoieli, - in fine, un adevarat travaliu pe care il parcurge mititica. Pupa manutele ei mici din partea mea.

Buna dimineata, gargarite harnicute!
Buna dimineata, Monica!
Aduc o cafeluta pentru noi toate:



Monica, iti multumesc pentru rasfatul virtual de saptamana trecuta. Sper curand sa am si eu parte de clipe frumoase doar pentru mine.
Eu de o saptamana ma "plimb" prin spitale. O matusa de a mea a suferit un accident (cerebral) si a fost internata. In perioada aceasta mi s-a aratat exact in ce tara traim, cum sunt spitalele, dar si cadrele medicale. Cei din urma eu i-am numit automate (stii voi, automatele de cafea unde pui banul, iti da cafeaua). Asa este si cu doctorii, bagi banul in buzunar, scot trei vorbe. Nu bagi bani, nu bei cafea. De incompetenta nu vreau sa spun prea multe, nu vreau sa jignesc. Nu suntem medici (noi, familia) si nici nu am vazut fisa medicala, dar am banuit ca problema este neurologica (desi ea a fost internata la cardiologie). Doar la insistentele noastre a venit un neurolog si a consultat-o (din punctul lui de vedere era OK neurologic, desi avea momente cand nu isi recunostea familia si de abia scotea un "da" din gura) si tot la insistentele familiei i s-a facut un control tomograf. Nimic grav! acesta a fost raspunsul doctorilor. Pentru ei probabil sa fi fost nimic grav. Doar familia avea ochi sa vada ca starea femeii se schimba de la zi la alta, din rau in mai rau (nu mai vorbea nimic, nu mai recunostea familia in nici un moment) Subit, ieri in miez de noapte, a fost transferata la neurologie. Slava tie, Doamne! A fost nevoie de aproape o saptamana ca doctorii sa constate ca pacienta nu este in locul potrivit. La neurologie i s-a pus diagnosticul si acum speram sa fie bine si este. A inceput sa scoata cateva cuvinte si recunoaste familia - asta doar dupa cateva ore de terapie intensiva neurologica. Asteptam si speram. Se spune ca tot raul spre bine se indreapta, nu?! Cu viroza mea culeasa din spital cum ramane?! Alta poveste.

Va pup si va doresc o zi frumoasa.

P.S. Daca va este dor de zapada, va trimit eu de aici ca este din belsug. Ninge ca in povesti. Oare mai vine primavara?


Onuta, in parabola de mai jos, iata cum dam noi stropul divin din noi pentru ca cei dragi sa scape cu viata (culmea, imaginile sunt parca croite pentru tine ca sa ilustreze ce ai facut pentru matusa ta).









In zilele dinaintea Craciunului, anul trecut, cand eu trebuia sa raspund la imboldurile voastre de veselie cu veselie, inima imi era neagra pentru ca si eu treceam prin ce treci tu acum, cu mami a mea ce nu este un pacient cooperant. Ea era suparata ca am pedalat pe internare, in conditiile in care la UPU i s-a descoperit si o alta complicatie cardiaca grava. Madame Cusur vroia acasa ca sa ne faca sarmale si carnati.
Nu am gasit automatele de care spui, dar am avut grija sa primeasca fiecare tura de asistente cate o punga cu saratele, dulciuri si fructe (cat sa consume acolo). Ideea mi-a venit in momentul cand compuneam pungile pentru micutii ce urmau sa il intalneasca pe Mos Craciun la firma.
Medicului ce a avut grija de mami i-am daruit o sticla de sampanie personalizata, imbracata in husa. A fost felul meu de a-i spune multumesc pentru grija acordata mamei.
Si apropos de personalizate si daruri de suflet: o prietena a facut imprumut la banca pentru a se opera intr-un spital din Bucuresti. A luat cu ea si Iconita lucrata de ea pe care a daruit-o primului medic aparut in calea ei. Aceasta (era doctorita) a fost atat de impresionata de dar incat pur si simplu a infiat-o pe amica mea si a deschis ea toate usile acelui spital.
La externare, prietena mea imi spunea ca Iconita nu numai ca i-a salvat banii imprumtati de la banca si i-a adus sanatatea, dar i-a dat si sansa sa realizeze ca poate sa numeasca acele cadre medicale ca fiind ingeri pentru ea.

Cele de mai sus sunt experientele mele (in conditiile in care avem multi prieteni medici) si nu as fi cinstita daca nu ti-as spune acest lucru, pentru ca, banuiesc, si acest aspect a contat.
In cazul prietenei mele, eu am indrumat-o catre acea doctorita pentru ca o stiam de cand parintii mei au fost operati in acel spital.

Ii daruiesc matusei o ruga catre ingerul inimii mele, Rafael, ca sa o aiba in grija.

In ceea ce te priveste, cu siguranta te asteapta o primavara frumoasa.
Iti doresc insanatosire grabnica.



P.S. Superba este vesela ta.

Buna dimineata, gargaritelor.
Buna dimineata, Monica.

Abia acum reusesc si eu sa imi fac putin timp, sa intru si eu la cafenea. Mi-ati lipsit, desi eu am mai tras cu ochiul pe aici.
Eu sunt acasa, cu Andrei, pentru ca facut o viroza de-asta de sezon, foarte urata. Se pare ca de astazi este putin mai bine, dupa cum s-a trezit de dimineata.
Desi sunt de doua zile acasa, nu ma intrebati ce am facut, caci am senzatia ca imi lipseste timpul, mai mult decat atunci cand eram la serviciu.
Macar am reusit sa termen ceva proiecte ce le aveam, iar astazi mi-am programat o zi in care sa mai lucrez cate ceva pentru serviciu, caci altfel de luni, o sa imbatranesc acolo, printre hartii.

Va las o cafeluta care sa va inveseleasca ziua.




Elza, iti las si tie o parabola, la cat de maiastru este un strop de roua.



Important este ca vei implini toate activitatile, dupa cum iti vin in cale.

Daca este posibil, trimite viroza la mine ca sa se faca printul tau sanatos.
Nu uita sa ii saruti manutele din partea mea.

Buna dimineata, draga Monica.
Buna dimineata, dragi gargarite.

Draga Monica, in aceasta iarna, nu am facut nici un om de zapada. Ba a fost foarte pufoasa, ba prea inghetata. De sanius am avut parte cateva zile. In rest avem parte de mult noroi. Atat de mult, de dam si la cine nu are. Drumul arata sub orice critica, efectiv ramai impotmolit, asta dupa ce mai circula si masini de mare tonaj care transporta busteni de la o exploatare forestiera din zona. Colac peste pupaza, cei care anul trecut au pus teava pentru canalizare au constatat dupa aceasta iarna ca nu este buna si va trebui inlocuita. Deci o sa mergem cu elicopterul cred si la gradi si la serviciu ca nu stiu pe unde vom circula. Si uite asa se traieste pe Valea Prahovei. Asta ca sa pun paie pe foc la vorbele lui Onuta cu sistemul sanitar din Romania.
Oare unde vom ajunge pana la urma?
Onuta, va doresc multa sanatate, matusii si tie.
Elza, sanatate lui Andrei si mult spor in ceea ce faci.
Oana, si la noi exista probleme la noua gradinita, dar de alta natura. Emanuel din aceasta cauza a inceput sa scartaie dimineata si sa nu vrea sa mai ramana.
De lunea trecuta, am transferat copii la o gradinita cu program prelungit din alt oras apropiat. La noi in orasul-sat nu a existat niciodata asa ceva. Va trebui sa incep serviciul si nu am avut de ales. De gradinita si de doamnele educatoare sunt foarte incantata. Bebelinii s-au acomodat foarte bine din prima zi, dar exista o problema si inca una mare.
Copii de acolo nu ii acepta. Riana care este un copil deosebit, nu ca este al meu, dar asa este, mi se plange in fiecare seara ca nu se joaca copii cu ea. Ea nu topaie si nu vorbeste urat. Este foarte atenta si meticuloasa in tot ceea ce face. Din partea educatoarelor am numai cuvinte de lauda, este unica cum spun ele si pe cale de disparitie. Dar nu se joaca copii cu ea si sufera enorm.
Emanuel - la el este si mai si. Grupa cu copii foarte multi, el cel mai mic. A venit cu un repertoriu foarte vast de si eu si sotul ne punem mainile in cap cand il auzim. Si a inceput sa fie acasa foarte agresiv. Se plange ca copii vorbesc foarte urat (vad zilnic la ce perle elevate scoate) si il mai si bat. Si imi spune ca pe el nu-l iubeste nimeni. Ba da, rectific, una din doamnele educatoare a lui Riana care este topita dupa amandoi. Ieri am spus in sedinta cu parintii problemele si mi-am pus niste mamici in cap care au afirmat ca nu este adevarat. Ce se mai inseala. Si doamnele educatoare si alte mamici s-au vaitat de aceeasi problema. Ca sa ma linisteasca la ce cuvinte pronunta Emanuel, mi-au spus ca sunt altele si mai bomba si au reprodus. Am zis ca mor de inima. Ne punem intrebarea, oare cum se vorbeste intr-o astfel de familie si cum se comporta cu copiii acasa unii parinti, de acestia vin la gradinita si fac prapad.
Am ajuns si la o concluzie, oricat de mult as iubii copii, educatoare sau invatatoare in aceste vremuri nu m-as face. Abia fac fata copiilor mei, dar ca sa am cine stie ce specimen in clasa si sa ii strice si pe ceilalti, ce as face? Cred ca am nevoie de psiholog, ca sa ma pregatesc pentru viitor.
Dragi gargarite educatoare sau invatatoare, cum faceti fata? Sincer eu va admir foarte mult. Va doresc nervi tari si sanatate.





Va doresc o zi minunata si fara evenimente neplacute.


Dalina, cea de mai jos esti tu, dar si eu cand va citesc postarile. Ma simt izolata, sperand la ce este mai bine si mai frumos in aceasta tara, dar ades ma vad inconjurata de o crasa neputinta generata de oameni ce nu stiu sa mai gestioneze nici pamantul, nici sufletele. Asa ca, hai putin pana in locuri exotice sa degusti dintr-un smothie de cocos. Evident cu o cireasa pe mot (nu numai lucrurile ce ne ranesc au o cireasa in varful tortului).