Multumesc mult, fetelor.
O sa revin curand cu un prim episod.
Ma chinuie rau culoarea neagra. Coltul din stanga jos eate cu negru si este o suprafata marisoara de facut cu negru. Se vede rau panza prin el. Am incercat si varianta Clementinei cu firul scurt, dar tot se vede. O sa incerc si cu firul in trei sa vad cum iese.

Crista, eu la Noaptea albatroșilor care are fondul negru, lucrez de la dreaptă spre stânga. Am impresia ca firul nu se tensionează, nu se răsucește si umple pătrățica. Pun o fotografie în topicul dedicat acestui model.
Îți doresc mult spor la aripioare.
Te îmbrățișez cu mult drag.

Aduc si eu un prim episod, mai micut, al modelului meu:

Ti se pare micut?
Mie nu mi se pare deloc putin.
Este de fapt inceputul modelului tau, care, incet-incet te va duce spre finalul atat de frumos.
Iti urez mult spor in continuare, draga mea.
Te pup cu drag.

Poate nu e micut, dar mi-as dori sa pot coase mai mult intr-o zi. Din pacate, nu pot. Cos doar in timpul reprizelor de somn ale lui bebe Tudor (are 7 luni ), si asta daca Laura (3ani) o lasa pe mami sa coase si nu vrea sa ne jucam cu plastilina.

Nu am stiut ca ai doi copilasi!
Sa-ti traiasca minunile din viata ta.
Esti o mama implinita, ai pereche, ca si mine.
Te pup pe tine si pupa si manutele Laurei si ai lui Tudor.

Este minunat acest "micut" inceput. Mi-as dori sa pot sa cos si eu acest goblen alaturi de tine, dar vad ca l-ai cunoscut si tu pe Mos Timp care nu ne lasa in pace sa facem ce vrem noi.
Mi-o si imaginez pe fetita ta care vine si-ti cere sa te joci cu ea in timp ce tu cosi. Cred ca este adorabila.
Mult spor iti doresc si mult timp liber, sa ne incanti cu noi episoade.

Crista, te admir pentru curajul de a lucra acest model, care-mi este foarte drag. Iti spun un secret: este finutul meu.
Te voi urmari cu placere. Poate imi fac un pic de curaj si incep si eu acest proiect.
Mult spor!

Crista, se vede frumos colțul tău.
Trimite fetița și plastilina la mine. A fost joacă mea preferată. Am vrut să îmi cumpăr anul asta dar nu m-a lăsat soțul. Plastilină nu aveam împrăștiata prin casă, de parcă mai aveam 3 ani. Am lăsat buza în poală și nu l-am mai ținut de mână. Faza este ca el mă ține de mână să nu cad, la capitolul asta sunt mai rău decât un copil de 3 ani. Hi, hi, hi!
Să îți bucure sufletul și să fie sănătoși cei doi drăgălași.
Îți doresc mult spor în continuare.
Te îmbrățișez cu mult drag si pup mânuțe micuțe.

Ai inceput cu un coltisor frumos.
Mult spor!