Sinaxar, 4 aprilie 2021

Sfantul Iosif, scriitorul de cantari

Sfantul cuvios Iosif s-a nascut in Sieilia, din parinti evlaviosi si plini de toata virtutea. Dupa moartea lor, losif s-a stramutat in Tesalonic, unde a primit si tunderea in cinul monahal. Ca monah, el s-a facut pilda tuturor prin postiri, infranari mari, rugaciunea neincetata, cantari de psalmi, privegheri si multe feluri de nevointe. Episcopul Tesalonicului l-a hirotonit preot. Cand a venit la Tesalonic, marele Grigorie Decapolitul a fost atat de impresionat de Iosif, incat l-a invitat sa vina la manastirea lui din Constantinopol.

Cand a inceput iar lupta impotriva sfintelor icoane, pe vremea lui Leon Armeanul, Iosif a fost trimis la Roma ca sa ceara Papei si Bisericii din Roma sa lupte pentru Sfanta Ortodoxie. Aflandu-se in aceasta calatorie, el a fost rapit si dus in insula Creta, unde ereticii l-au tinut in inchisoare timp de sase ani. losif s-a bucurat pentru chinurile suferite pentru Hristos, si de aceea aducea neincetata lauda lui Dumnezeu, socotindu-si catusele ca si niste podoabe de aur. Dis de dimineata, in ziua slavitei praznuiri a Nasterii Domnului, intru al saselea an al intemnitarii lui losif, raul imparat Leon Armeanul a fost asasinat in biserica in timp ce asculta Utrenia, in acelasi moment Sfantul Nicolae s-a infatisat inaintea lui losif in inchisoarea din Creta si i-a zis: "Ridica-te si urmeaza-mi!" Iosif s-a simtit ridicat in vazduh, si s-a aflat deodata inaintea portilor cetatii Constantinopol. Toti dreptmaritorii crestini s-au bucurat cu bucurie mare la vederea lui. El a alcatuit canoane si imne pentru slujbele multor sfinti. El avea darul inaintevederii, drept pentru care Patriarhul Fotie l-a randuit duhovnic cinului preotesc, aratandu-l lor ca pe un "om al lui Dumnezeu, un inger in trup si un parinte al parintilor". La adancile sale batranete el s-a mutat la Domnul Cel Caruia I-a slujit cu credinta, cu lucrul si cu minunatele cantari de el scrise. El a adormit cu pace in ajunul Sfintei si Marii Zi Joi, din anul 883 dupa Hristos.

Condacul Sfantului Iosif, scriitorul de cantari

Cel ce esti ca un izvor nedesertat al pocaintei, si datator mangaierii celei fara de sfarsit, si adancime umilintei Iosife, da-ne noua lacrimile pocaintei celei dumnezeiesti, prin care plang aici, sa dobandim mangaiere de la Dumnezeu, cersind ajutorul tau Sfinte.

Sinaxar, 6 aprilie 2021

Sfantul Eutihie, patriarhul Constantinopolului

Sfantul Eutihie s-a nascut in Frigia din parinti crestini. Potrivit Sfintilor Parinti, pe cand Eutihie era copil si se juca cu altii de varsta lui, jocul lor a fost acela de a scrie fiecare pe un zid numele lui, iar alaturi ceea ce vor fi ei in viata. Cand a venit randul lui, Eutihie a scris: "Eutihie - Patriarh"!

La 30 de ani, Eutihie a fost ales staret al unei manastiri din Amasia. La varsta de patruzeci de ani a fost trimis de Mitropolitul Amasiei ca delegat al sau la al V lea sinod ecumenic, tinut in Constantinopol in anul 553.

Cand s-a adus in dezbaterea Sinodului daca ereticii puteau fi dati anatemei dupa moartea lor, Eutihie a aratat ca da, acest lucru se poate, in baza cuvintelor dumnezeiesti de la Cartea a Treia a Regilor [sau Prima, dupa alte cronologii], 13: 1-8, si de la Cartea a Patra a Regilor [sau a Doua, dupa alte cronologii], 23:16. Cu prilejul acelui sinod imparatul Iustinian si Patriarhul Mina l-au indragit mult pe Eutihie. Patriarhul Mina l-a rugat pe imparat ca Eutihie sa ocupe scaunul patriarhal dupa moartea sa. Acest lucru se va intampla, Sfantul Eutihie pastorind Biserica lui Hristos in pace timp de doisprezece ani. Dupa acesti ani, imparatul Iustinian a cazut in erezia monofizita. Patriarhul Eutihie pentru ca s-a impotrivit ereziei, a fost exilat la manastirea lui cea dintai. Acolo Patriarhul Eutihie a ramas timp de alti doisprezece ani si opt luni.

El s-a aratat a fi facator de minuni, caci ii vindeca pe oameni de felurite boli doar cu rugaciunea si prin ungerea cu untdelemn sfintit. Dupa moartea imparatului Iustinian, a fost imparat Iustin. Acesta l-a rechemat pe Eutihie in scaunul patriarhal de la Constantinopol, in care Sfantul a ramas pana la moartea lui. Sfantul Patriarh Eutihie a trecut la cele vesnice in anul 582.

Troparul Sfantului Eutihie, Patriarhul Constantinopolului

Indreptator credintei si chip blandetilor, invatator infranarii te-a aratat pe tine turmei tale adevarul lucrurilor. Pentru aceasta ai castigat cu smerenia cele inalte, cu saracia cele bogate. Parinte ierarhe Eutihie, roaga pe Hristos Dumnezeu ca sa mantuiasca sufletele noastre.

Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfantul Mucenic Irineu, episcop de Sirmium;
- Sfintilor o suta douazeci de mucenici din Persida;
- Sfintei Cuvioase Platonida;
- Sfintilor doi Mucenici din Ascalon;
- Sfantului Cuvios Grigore Sinaitul;
- Sfantului Cuvios Grigorie din Marea Lavra a Atonului.

Sinaxar, 7 aprilie 2021

Sfantul Mucenic Caliopie

Sfantul Caliopie a vietuit la sfarsitul secolului al III lea si inceputul secolului al IV lea. A fost unicul fiu al unui parinte de rang senatorial din Perga Pamfiliei.

Din cauza persecutiilor impotriva crestinilor, mama sa l-a asezat intr-o corabie, i-a dat aur si l-a trimis in cetatea Pompeiopolis. Ajuns in aceasta cetate, refuza sa ia parte la o sarbatoare in cinstea zeilor. Motiv pentru care este dus la comandantul Maximus. Sfantul Caliopie va marturisi inaintea acestuia ca este crestin. Va fi supus la diferite chinuri, ca in cele din urma sa fie osandit la moartea pe cruce.
Cand a fost dus la locul rastignirii, mama sa a strecurat cinci bani mari de aur in mana calaului, spunandu-i sa-l aseze pe fiul ei cu capul in jos, nu in felul in care a stat Mantuitorul. Caliopie a fost rastignit cu capul in jos in Sfanta si Marea Zi Joi. A doua zi, cand au coborat de pe cruce trupul neinsufletit al Sfantului Caliopie, mama sa a cazut imbratisandu-l si a murit. Ei au luat mucenicia cu cinste in anul 304.

Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfantului Gheorghe, episcopul Mitilenei;
- Sfintei Mucenite Achilina si a doua sute de sfinti mucenici din Sinope.
- Sfantului Mucenic Rufin, diaconul;

Sinaxar, 11 aprilie 2021

Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfantul Mucenic Antipa; Sfantul Farmutie

Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica s-a nascut in Bucuresti, pe 7 octombrie 1787. La varsta de 20 de ani ajunge la manastirea Cernica, din apropierea Bucurestilor. La cererea duhovnicului sau, pe data de 12 noiembrie 1808, tanarul Constantin devine monahul Calinic. La manastirea Cernica a fost ieromonah, preot si staret timp de 31 de ani. Refuzand sa fie mitropolit al Ungrovlahiei, a fost ales in anul 1850 in fruntea episcopiei Ramnicului. Acesta episcopie functiona la Craiova si fusese mutata in urma incendiului din 1847. Recladind catedrala episcopala de la Ramnicu-Valcea, s-a mutat aici in 1857, unde a pastorit pana in 1868.

Printre infaptuirile sale de seama se numara si Manastirea Frasinei. Este locul in care nu au acces femeile. Potrivit Traditiei, Sfantul Calinic a pus pe drumul spre Frasinei o borna: "Pana aici au voie femeile, de aici este partea monahilor". Aceasta borna a fost scoasa in perioada comunista, pastrandu-se acum in manastire.

Sfantul Calinic a infiintat o tipografie in anul 1861, la Ramnic. La acesta tipografie a tiparit carti de cult si multe dintre lucrarile sale. Pe la 1850-1880, tiparea asa de mult, incat mai tarziu Nicolae Iorga a numit Ramnicul "capitala tipografilor". A fost ingropat, dupa dorinta sa, la Manastirea Cernica, in tinda Bisericii "Sfantul Gheorghe“.

Pentru curatia vietii sale, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca sa fie trecut in randul sfintilor. Canonizarea a avut loc la Manastirea Cernica in zilele de 21 si 23 octombrie 1955. Praznuirea a fost fixata la data trecerii sale catre Domnul, 11 aprilie, iar tot atunci au fost alcatuite si slujbele de pomenire ale Sfantului, precum si viata sa si felul zugravirii chipului sau. Moastele Sfantului Calinic se afla la manastirea Cernica.

Troparul Sfantului Calinic de la Cernica

De Dumnezeu purtatorule, Parintele nostru Calinic, povatuitorule al calugarilor, podoaba cuviosilor si lauda arhiereilor, ajutatorule al celor din nevoi si facatorule de minuni, cu nevointele tale chip de sfintenie te-ai aratat, iar acum cu ingerii in Ceruri te veselesti; cu care roaga pe Milostivul Dumnezeu sa ne daruiasca pace si mare mila.

Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfantului Antipa, episcopul Pergamului;
- Sfantului Farmutie;

Sinaxar, 12 aprilie 2021

Sfantul Mucenic Sava de la Buzau

Sfantul Mucenic Sava s-a nascut in anul 334, intr-un sat din zona Buzaului. Parintele sau duhovnicesc era preotul Sansala. Cei doi erau calugari misionari in tinutul Buzaului unde, probabil, era si o episcopie si converteau la crestinism numerosi daco-romani, goti si "barbari" inchinatori la idoli.

In actul martiric al Sfantului Mare Mucenic Sava, se spune ca in primavara anului 372, a treia zi de Pasti, noaptea, ostasii lui Athanaric, au prins pe preotul Sansala, cat si pe fericitul Sava, i-au legat si i-au batut, facandu-le multe rani pe trup, ca sa se inchine idolilor si sa manance cele jertfite lor. Sfantul Sava, infruntandu-i cu barbatie, a fost condamnat la moarte prin inecare. Legandu-i un lemn de gat, l-au aruncat in raul Buzau.

Asa s-a savarsit Sfantul Mucenic Sava la varsta de 38 de ani. Martiriul sau a avut loc la 12 aprilie, 372. Moastele sale au fost luate de crestini si de preotul Sansala si ascunse. Apoi, de frica gotilor, "au fost trecute din tara barbara in Romania", adica in Imperiul Roman, la episcopul Ascholius al Tesalonicului, de origine din Capadocia.

Prin anii 373-374, la cererea Sfantului Vasile cel Mare catre dregatorul Scitiei Mici, Iunius Soranus, "de a-i trimite moaste de sfinti", prezbiterii din Dacia au trimis moastele Sfantului Mucenic Sava la Cezareea Capadociei, insotite de o scrisoare. Scrisoarea, intocmita de un preot invatat din Dacia sau de Sfantul Bretanion de la Tomis, poarta titlul "Epistola a Bisericii lui Dumnezeu din Gotia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu ce se gaseste in Capadocia si catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale". Ea a fost adresata, deci, tuturor Bisericilor locale, nu numai celei din Capadocia, dandu-i-se un caracter ecumenic, universal, cautand sa faca cunoscut tuturor ca si in Dacia Carpatica sunt martiri pentru Evanghelia lui Hristos.

Troparul Sfantului Mucenic Sava de la Buzau

Mucenicul Tau Doamne, Sava, intru nevointa sa, cununa nestricaciunii a dobandit de la Tine, Dumnezeul nostru; ca avand puterea Ta pe chinuitori a invins; zdrobit-a si ale demonilor neputincioasele indrazniri. Pentru rugaciunile lui mantuieste sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfantului Vasile, episcopul cetatii Pariei din Asia Mica;
- Sfantul Neofit Zavoratul;
- Cuvioasei Antuza;
- Sfintilor Mucenici Dima si Protion;
- Cuviosilor Mucenici Mina, David si Ioan;
- Cuviosului Parintelui nostru Acachie cel Nou;
- Cuviosului Isaac Sirul;
- Sfantului lerarh Zenon Marturisitorul, episcopul Veronei;

Sinaxar, 14 aprilie 2021

Sfantul Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin

Sfantul Cuvios Pahomie s-a nascut in jurul anului 1674, in satul Gledin, primind numele de botez Petru. Ajunge in Moldova unde este primit ca frate la Manastirea Neamt. Aici va parcurge, dupa randuiala, toate incercarile duhovnicesti. In 1697, la varsta de 25 de ani, a fost calugarit. Dupa moartea parintelui egumen Ioan, este numit, la nici treizeci de ani, staret al Manastirii Neamt, pe care o va conduce pana in anul 1704. Cuviosul Pahomie pleaca la Kiev, unde, la Lavra Pecerska, il cunoaste pe Sfantul Dimitrie al Rostovului, caruia ii devine ucenic. Se intoarce la Manastirea Neamt in 1706 si se hotaraste sa aleaga sihastria intr-o padure langa Muntele Chiriacul.

De aici, sihastrul Pahomie a fost chemat pentru scaunul episcopal de la Roman. L-a uns domn pe Nicolae Mavrocordat in Biserica Sf. Nicolae, la 8 noiembrie 1711. La 1 martie 1714, Pahomie paraseste de buna voie scaunul arhieresc. Ajunge la Neamt, unde va sta patru zile, si de aici se va retrage din nou, langa Muntele Chiriacu. Dupa multe necazuri, Pahomie a pornit in pribegie la Kiev, oprindu-se la Lavra Pecerska. A trecut la cele vesnice pe 14 aprilie in anul 1724. Inainte de a se muta la Domnul, a imbracat marea schima sub numele Pimen. Moastele sale sunt pastrate pana astazi in Paraclisul Sfantul Stefan din Lavra Pecerska.

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta din 14-15 noiembrie 2006 a aprobat canonizarea Sfantului Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin, avand ziua de sarbatorire pe 14 aprilie. Proclamarea solemna a canonizarii Sfantului Pahomie, Episcopul Romanului a avut loc in data de 14 aprilie 2007 in localitatea Gledin, judetul Bistrita-Nasaud.

Tot in aceasta zi, facem pomenirea:
- Sfantului Martin Marturisitorul, papa al Romei;
- Sfintilor marturisitori episcopi: Serghie, Pir si Teodor
- Sfantului mucenic Ardalion comediantul;
- Sfintei mucenite Tomaida;

Sinaxar, 22 aprilie 2021

Sfantul Cuvios Teodor Sicheotul

Sfantul Teodor s-a nascut in satul Sicheon din Galatia. Inca din copilarie, acesta ravnind spre viata ascetica, a indragit postul si rugaciunea. Mamei sale care dorea sa-l inroleze in armata, i-a aparut in vis Sfantul Mucenic Gheorghe spunandu-i ca Teodor era chemat la slujirea imparatului Cerurilor, si nu cea a imparatului pamantesc. Atat Sfantul Gheorghe cat si Maica Domnului aveau sa i se arate in numeroase randuri Cuviosului Teodor, povatuindu-l si salvandu-l din cursele vrasmajului diavol.

Pentru ravna deosebita si pentru dragostea sa, Dumnezeu i-a daruit Sfantului Teodor darul facerii de minuni. El a devenit astfel cunoscut mai ales ca vindecator al bolilor.

Sfantul Teodor Sicheotul a fost numit Episcop in Anastasiopolis, in pofida vointei lui, unde a pastorit vreme de unsprezece ani, dupa care s-a intors la manastirea de metanie, unde s-a nevoit pana la sfarsitul vietii sale. Sfantul Cuvios Teodor Sicheotul s-a mutat la Domnul la anul 613, in vremea domniei imparatului bizantin Heraclius.

Troparul Sfântului Ierarh Teodor Sicheotul

Cunoscut fiind din scutece sfinţit şi arătându-te plin de haruri, ai luminat lumea cu minunile şi mulţimile demonilor ai alungat, lucrătorule de sfinţenie, Părinte Ierarhe Teodor. Pentru aceasta roagă-te Domnului pentru noi.

Condacul Sfântului Ierarh Teodor Sicheotul

Ca pe unul ce prin faptele cele bune te-ai suit ca într-un car de foc, purtătorule de Dumnezeu, ai alergat către Locaşurile cele Cereşti şi ca un înger vieţuind, împreună cu oamenii, ca un om, dănţuieşti împreună cu îngerii. Pentru aceasta te-ai şi arătat vas Dumnezeiesc al minunilor, Preacuvioase Părinte Teodor.

Tot in aceasta zi, facem pomenirea:
- Sfantului Mucenic Nearh;
- Sfantului Apostol Natanael;

Sinaxar, 23 aprilie 2021

Sfantul Mucenic Gheorghe

Sfantul Mucenic Gheorghe s-a nascut in Capadocia, intr-o familie crestina, si a trait in timpul domniei imparatului Diocletian. Inca de tanar ramane fara tatal sau, care a murit marturisind credinta crestina. Impreuna cu mama sa, se muta in Palestina. Urmeaza cariera militara, ajungand comandant in armata imparatului Diocletian. In anul 303, cand imparatul a inceput persecutiile impotriva crestinilor, Sfantul Gheorghe a marturisit chiar inaintea lui Diocletian credinta in Hristos.

Dupa ce a fost supus la numeroase chinuri, a fost condamnat la moarte prin decapitare in anul 303, in ziua de 23 aprilie. Tot acum, au primit moarte muceniceasca Glicherie, Valeriu, Donat, Terin si Alexandra, sotia imparatului Diocletian, care trecusera la credinta crestina, dupa ce, pentru rugaciunile Sfantului Gheorghe, Dumnezeu a inviat un mort. Si dupa moarte, sfantul s-a aratat facator de minuni fiind grabnic ajutator celor ce il cheama in rugaciuni.

Evlavia crestinilor pentru Sfantul Mucenic Gheorghe se vede si astazi in numarul mare de biserici si manastiri care ii sunt inchinate, precum si prin numarul insemnat de oameni care ii poarta numele.

Troparul Sfantului Gheorghe

Ca un aparator al celor robiti si celor saraci ocrotitor, celor bolnavi doctor, imparatilor ajutator, Purtatorule de biruinta, Mare Mucenice Gheorghe, roaga pe Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre.

Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfantului Mucenic Valerie;
- Sfintilor Mucenici, Anatolie si Protoleon;
- Sfantului Mucenic Atanasie;
- Sfantilor Mucenici Glicherie, Donat si Terinos;
- Sfantul Noul Mucenic Gheorghe;
- Sfantului Noului Mucenic Lazar Bulgarul;

Sinaxar, 24 aprilie 2021

Sfintii Ierarhi Marturisitori Ilie Iorest, Sava Brancovici si Iosif din Maramures; Sfintii Mucenici Pasicrat si Valentin de la Durostorum

Sfintii Ierarhi Marturisitori Ilie Iorest, Sava Brancovici si Iosif sunt cinstiti atat pentru faptul ca au aparat invatatura ortodoxa in fata influentelor calvine, cat si pentru ca au intarit unitatea romanilor in jurul dreptei credinte.

Sfantul Ierarh Ilie Iorest a fost mitropolitul Ardealului intre anii 1640 si 1643. S-a nascut in Tara Ardealului, in jurul anului 1600, intr-un sat din Transilvania, din parinti drept-credinciosi. Din copilarie a intrat in obstea Manastirii Putna din Moldova unde a invatat caligrafia si tehnica pictarii icoanelor. Atat pentru invatatura lui aleasa, cat si pentru viata lui imbunatatita, Dumnezeu a randuit sa fie ales in scaunul de mitropolit al Ardealului. Potrivit traditiei, a fost hirotonit intru arhiereu la Targoviste. De aici s-a intors fiind inslatat in scaunul mitropolitan din Alba Iulia. Principele de atunci Gheorghe Rakoczi i-a impus indatorirea de a difuza un catehism calvin printre romani. Pentru ca refuzat acest lucru, mitropolitul a fost trimis in inchisoare, unde a stat vreme de noua luni. Dupa eliberare a plecat la Manastirea Putna, unde a si trecut la Domnul.

Sfantul Ierarh Sava Brancovici s-a nascut in Transilvania dintr-o familie de sarbi stabilita in partile Aradului, insa o buna perioada a vietii sale a locuit in Tara Romaneasca. La Targoviste a fost calugarit sub numele de Sava. A fost ales mitropolit al Transilvaniei in anul 1656, pastorind vreme de douzecisipatru de ani insa, tot intr-o perioada in care la conducere se aflau principii calvini. In 1680, mitropolitul Sava Brancovici a fost arestat si trimis in temnita. Nu se stie data exacta cand a trecut la cele vesnice.

Sfantul Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures a fost hirotonit de catre mitropolitul Dosoftei al Moldovei pe cand acesta era exilat la Jolkiev, in Polonia. Sfantul Iosif Marturisitorul s-a impotrivit incercarilor de atragere a romanilor la Biserica Romano-Catolica, fapt pentru care a fost aruncat in inchisoare. Nu se stie cu exactitate perioada cat a stat in inchisoare. Fiind eliberat a incercat sa-si reocupe scaunul episcopal, dar fara sa reuseasca. Sfantul Ierarh Iosif Marturisitorul a murit in jurul anului 1711.

Pe 21 octombrie 1955, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane i-a canonizat pe Sfintii Ierarhi Marturisitori Ilie Iorest si Sava Brancovici, stabilind ziua de praznuire la 24 aprilie. Un alt roman transilvanean pomenit in calendarul ortodox pe 24 aprilie este episcopul Iosif al Maramuresului, dupa cum ca hotarat Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe la 20 iunie 1992.

Tot astazi facem pomenirea Sfantului Ierarh Simion Stefan. Proclamarea oficiala a canonizarii Sfantului Ierarh Simion Stefan, mitropolitul Transilvaniei, a avut loc pe 30 octombrie 2011.

Troparul Sfintilor Ierarhi Marturisitori Ilie Iorest, Sava Brancovici si Iosif

Marturisitori ai Ortodoxiei si buni arhipastori ai Bisericii lui Hristos, indreptatori ai poporului, Preafericiti Ierarhi purtatori de biruinta, Iorest si Sava, cei ce v-ati invrednicit de cununa vietii, rugati-va Domnului sa mantuiasca sufletele noastre.

Tot astazi facem pomenirea:
- Sfantului Mucenic Sava Stratilatul;
- Sfintei Cuvioase Elisabeta;
- Sfintilor Mucenici Pasicrat si Valentin;
- Sfintilor Mucenici Eusebie, Neon, Leontie si Longhin;
- Sfantului Mucenic Duca;

Sinaxar, 25 aprilie 2021

Sfantul Cuvios Vasile de la Poiana Marului; Sfantul Evanghelist Marcu

Sfantul Cuvios Vasile de la Poiana Marului s-a nascut in anul 1692 in localitatea Poltava din Ucraina. Vine in Tara Romaneasca, foarte probabil pe vremea lui Constantin Brancoveanu si a Mitropolitului Antim Ivireanu, cand viata bisericeasca si culturala a Tarii Romanesti era in apogeu. Impreuna cu ucenicul sau, ieroschimonahul Mihail, si cu alti calugari, intra in obstea Manastirii Dalhauti, in apropierea orasului Focsani, unde ramane 20 de ani. Aici este hirotonit preot si la scurt timp numit staret, chiar daca nu avea inca nici 30 de ani. Sfantul Vasile aduna in jurul sau o obste de peste 40 de calugari sihastri, pe care ii deprinde cu ascultarea, smerenia, tacerea si cu rugaciunea mintii. Astfel, staretul Vasile face din obstea sa o adevarata scoala de traire isihasta.

Dupa ce infiinteaza cateva manastiri in Buzau si Vrancea, se stabileste la Manastirea Poiana Marului.

De numele Cuviosului Vasile de la Poiana Marului se leaga existenta isihasmului romanesc, adica practicarea rugaciunii mintii. Pe langa aleasa sa viata duhovniceasca-ascetica, staretul Vasile era si un bun cunoscator al scrierilor patristice si postpatristice, din care a facut anumite traduceri. Ca dascal al rugaciunii, marele staret a scris si cateva „Cuvinte“ despre paza mintii, despre rugaciune si crestere duhovniceasca, scurte introduceri la scrierile filocalice, lucrari teologice-ascetice, in limba slavona, care au ramas in manuscris.

A fost parintele duhovnicesc al viitorului staret Paisie de la Neamt, pe care l-a calugarit in anul 1750, la Athos.

Sfantul Cuvios Vasile de la Poiana Marului a trecut la cele vesnice la 25 aprilie 1767. Datorita vietii sfinte, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta sa din 4-5 martie 2003, a hotarat ca el sa fie trecut in ceata Cuviosilor Parinti purtatori de Dumnezeu , cu data de praznuire 25 aprilie.

Troparul Sfantului Vasile de la Poiana Marului

Invatatorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu, povatuitorule al calugarilor, propovaduitorule al harului, dascalul rugaciunii mintii celei cu trezvie lucrate, Parinte Cuvioase Vasile, roaga pururea pe Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre.

Sfantul Apostol si Evanghelist Marcu l-a insotit pe Sfantul Apostol Pavel si pe Barnaba, varul sau, in prima calatorie misionara, iar dupa ce merge cu Barnaba in Cipru, il insoteste din nou pe Sfantul Apostol Pavel la Roma. Acolo se intalneste cu Sfantul Apostol Petru si dupa predica lui va scrie Evanghelia care ii poarta numele. Dupa traditie, Sfantul Marcu a infiintat Biserica din Alexandria, unde a fost numit episcop. Se crede ca a murit martir in timpul sarbatorilor de Paste, fiind scos din catacomba in care savarsea Sfinta Liturghie, legat cu funii si tarat prin oras.

Sfantul Evanghelist Marcu, pomenit de Biserica noastra la 25 aprilie, este intemeietorul si ocrotitorul Patriarhiei Alexandriei. Leul, semnul distinctiv al Sfantului Marcu, se afla pe blazonul Patriarhiei pentru a arata originea apostolica a crestinismului din aceasta zona a Africii. Aceasta este una din cele cinci patriarhate antice ale Bisericii, membra a „Pentarhiei”. Ocupa locul al doilea in diptice, dupa Patriarhia Ecumenica.

Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfantului Ierarh Macedonie, patriarhul Constantinopolului;
- Sfintei Mucenita Nichi;