Deaosebit de imbatator acest minunat rai al tau, Monica. Ma uit la poze si nu ma mai pot dezlipi.
Printre cele postate azi, am recunoscut si spanzul, daca am reusit sa ii gasesc bine denumireea in romana. Aici se numeste "rosa di natale", adica "trandafirul Craciunului" pentru ca rezista foarte bine la temperaturi foarte scazute.
Eu am primit-o cadou de la o vecina a soacrei mele, in noiembrie 2008, cand am nascut pe Dario. Inca de atunci mi s-a parut destul de curioasa. Doamna care mi-a dat-o mi-a zis sa o tin afara pentru ca adora frigul, dar eu nu m-am increzut si imi placea prea mult cand era inflorita, asa ca am tinut-o in casa pentru o saptamana, doua. Din pacate, in acest timp, au inceput sa i se ingalbeneasca frunzele si asa m-am hotarat sa o pun in terasa. Si-a revenit usor si in scurt timp.
Toata vara am tinut-o in terasa, la umbra si am udat-o din cand in cand, iar la sosirea iernii, acesta a fost rezultatul:
Ralu, este o floare minunata, care iti ofera satisfactii si nu ma indoiesc ca o indragesti. In ciuda iernii grele, ea isi arata capul precum ghiocelul, inca din februarie. Numai gerul o invata sa stea cuminte si sa nu se avante in inflorire. Da, iubeste temperaturile joase, iar la Raiul de la Lepsa este chiar fericita.
Eu sunt indragostita de spanz. Imi place si legenda lui (cei trei crai de la rasarit in drumul lor spre pruncul Isus, au cules trandafirii desertului - alt nume al helleborus-ului pentru a-i darui).
Helleborusul l-am achizitionat pentru a lupta cu cartitele. Din pacate pentru mine si din fericire pentru ele, nu pot sa le ucid, asa ca lupt pe cai amiabile cu ele, in speranta ca vor parasi teritoriul gradinii mele. Cartitele detesta mirosul radacinii de spanz.
Copiii mei si-au propus ca de ziua mea sa ma mangaie cu flori. Anul acesta mi-au promis chiar spanz.
Iti daruiesc imaginea unei gargarite ce avea chef de vorba in timp ce incercam sa toaletez tufa de mahonica: