Miercuri, 21 iulie 2010
Matei XX, 1 - 16

Matei XX, 1- 16, Capitolul XX
1. Caci imparatia cerurilor este asemenea unui om stapan de casa, care a iesit dis-de- dimineata sa tocmeasca lucratori pentru via sa.
2. Si invoindu-se cu lucratorii cu un dinar pe zi, i-a trimis in via sa.
3. Si iesind pe la ceasul al treilea, a vazut pe altii stand in piata fara lucru.
4. Si le-a zis acelora: Mergeti si voi in vie, si ce va fi cu dreptul, va voi da.
5. Iar ei s-au dus. Iesind iarasi pe la ceasul al saselea si al noualea, a facut tot asa.
6. Iesind pe la ceasul al unsprezecelea, a gasit pe altii, stand fara lucru, si le-a zis: De ce ati stat aici toata ziua fara lucru?
7. Zis-au lui: Fiindca nimeni nu ne-a tocmit. Zis-a lor: Duceti-va si voi in vie si ce va fi cu dreptul veti lua.
8. Facandu-se seara, stapanul viei a zis catre ingrijitorul sau: Cheama pe lucratori si da-le plata, incepand de cei din urma pana la cei dintai.
9. Venind cei din ceasul al unsprezecelea, au luat cate un dinar.
10. Si venind cei dintai, au socotit ca vor lua mai mult, dar au luat si ei tot cate un dinar.
11. Si dupa ce au luat, carteau impotriva stapanului casei,
12. Zicand: Acestia de pe urma au facut un ceas si i-ai pus deopotriva cu noi, care am dus greutatea zilei si arsita.
13. Iar el, raspunzand, a zis unuia dintre ei: Prietene, nu-ti fac nedreptate. Oare nu te-ai invoit cu mine un dinar?
14. Ia ce este al tau si pleaca. Voiesc sa dau acestuia de pe urma ca si tie.
15. Au nu mi se cuvine mie sa fac ce voiesc cu ale mele? Sau ochiul tau este rau, pentru ca eu sunt bun?
16. Astfel vor fi cei de pe urma intai si cei dintai pe urma, ca multi sunt chemati, dar putini alesi.

Joi, 22 iulie 2010
Matei XX, 17 - 28
Luca VIII, 1 - 3

Matei XX, 17 - 28 Capitolul XX
17. Si suindu-Se la Ierusalim, Iisus a luat de o parte pe cei doisprezece ucenici si le-a spus lor, pe cale:
18. Iata ne suim la Ierusalim si Fiul Omului va fi dat pe mana arhiereilor si a carturarilor, si-L vor osandi la moarte;
19. Si Il vor da pe mana paganilor, ca sa-L batjocoreasca si sa-L rastigneasca, dar a treia zi va invia.
20. Atunci a venit la El mama fiilor lui Zevedeu, impreuna cu fiii ei, inchinandu-se si cerand ceva de la El.
21. Iar El a zis ei: Ce voiesti? Ea a zis Lui: Zi ca sa sada acesti doi fii ai mei, unul de-a dreapta si altul de-a stanga Ta, intru imparatia Ta.
22. Dar Iisus, raspunzand, a zis: Nu stiti ce cereti. Puteti, oare, sa beti paharul pe care-l voi bea Eu si cu botezul cu care Eu Ma botez sa va botezati? Ei I-au zis: Putem.
23. Si El a zis lor: Paharul Meu veti bea si cu botezul cu care Eu Ma botez va veti boteza, dar a sedea de-a dreapta si de-a stanga Mea nu este al Meu a da, ci se va da celor pentru care s-a pregatit de catre Tatal Meu.
24. Si auzind cei zece s-au maniat pe cei doi frati.
25. Dar Iisus, chemandu-i la Sine, a zis: Stiti ca ocarmuitorii neamurilor domnesc peste ele si cei mari le stapanesc.
26. Nu tot asa va fi intre voi, ci care intre voi va vrea sa fie mare, sa fie slujitorul vostru.
27. Si care intre voi va vrea sa fie intaiul, sa va fie voua sluga,
28. Dupa cum si Fiul Omului n-a venit sa I se slujeasca, ci ca sa slujeasca El si sa-Si dea sufletul rascumparare pentru multi.

Luca VIII, 1 - 3 Capitolul VIII
1. Si dupa aceea Iisus umbla prin cetati si prin sate, propovaduind si binevestind imparatia lui Dumnezeu, si cei doisprezece erau cu El;
2. Si unele femei care fusesera vindecate de duhuri rele si de boli: Maria, numita Magdalena, din care iesisera sapte demoni,
3. Si Ioana, femeia lui Huza, un iconom al lui Irod, si Suzana si multe altele care le slujeau din avutul lor.

Vineri, 23 iulie 2010
Matei XXI, 12-14
17-20

Matei XXI, 12-14 Capitolul XXI
12. Şi a intrat Iisus în templu şi a alungat pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în templu şi a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor care vindeau porumbei.
13. Şi a zis lor: Scris este: Casa Mea, casă de rugăciune se va chema, iar voi o faceţi peşteră de tâlhari!
14. Şi au venit la El, în templu, orbi şi şchiopi şi i-a făcut sănătoşi.

17. Şi lăsându-i, a ieşit afară din cetate la Betania, şi noaptea a rămas acolo.
18. Dimineaţa, a doua zi, pe când se întorcea în cetate, a flămânzit
19. Şi văzând un smochin lângă cale, S-a dus la el, dar n-a găsit nimic în el decât numai frunze, şi a zis lui: De acum înainte să nu mai fie rod din tine în veac! Şi smochinul s-a uscat îndată.
20. Văzând aceasta, ucenicii s-au minunat, zicând: Cum s-a uscat smochinul îndată?

Sâmbata, 24 iulie 2010
Matei XV, 32-39
Luca VII, 36-50

Matei XV, 32-39 Capitolul XV
32. Iar Iisus, chemând la Sine pe ucenicii Săi, a zis: Milă îmi este de mulţime, că iată sunt trei zile de când aşteaptă lângă Mine şi n-au ce să mănânce şi să-i slobozesc flămânzi nu voiesc, ca să nu se istovească pe drum.
33. Şi ucenicii I-au zis: De unde să avem noi, în pustie, atâtea pâini, cât să săturăm atâta mulţime?
34. Şi Iisus i-a întrebat: Câte pâini aveţi? Ei au răspuns: Şapte şi puţini peştişori.
35. Şi poruncind mulţimii să şadă jos pe pământ,
36. A luat cele şapte pâini şi peşti şi, mulţumind, a frânt şi a dat ucenicilor, iar ucenicii mulţimilor.
37. Şi au mâncat toţi şi s-au săturat şi au luat şapte coşuri pline, cu rămăşiţe de fărâmituri.
38. Iar cei ce au mâncat erau ca la patru mii de bărbaţi, afară de copii şi de femei.
39. După aceea a dat drumul mulţimilor, S-a suit în corabie şi S-a dus în ţinutul Magdala.

Luca VII, 36-50 Capitolul VII
36. Unul din farisei L-a rugat pe Iisus să mănânce cu el. Şi intrând în casa fariseului, a şezut la masă.
37. Şi iată era în cetate o femeie păcătoasă şi, aflând că şade la masă, în casa fariseului, a adus un alabastru cu mir.
38. Şi, stând la spate, lângă picioarele Lui, plângând, a început să ude cu lacrimi picioarele Lui, şi cu părul capului ei le ştergea. Şi săruta picioarele Lui şi le ungea cu mir.
39. Şi văzând, fariseul, care-L chemase, a zis în sine: Acesta, de-ar fi prooroc, ar şti cine e şi ce fel e femeia care se atinge de El, că este păcătoasă.
40. Şi răspunzând, Iisus a zis către el: Simone, am să-ţi spun ceva. Învăţătorule, spune, zise el.
41. Un cămătar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de dinari, iar celălalt cu cincizeci.
42. Dar, neavând ei cu ce să plătească, i-a iertat pe amândoi. Deci, care dintre ei îl va iubi mai mult?
43. Simon, răspunzând, a zis: Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult. Iar El i-a zis: Drept ai judecat.
44. Şi întorcându-se către femeie, a zis lui Simon: Vezi pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta şi apă pe picioare nu Mi-ai dat ea însă,cu lacrimi, Mi-a udat picioarele şi le-a şters cu părul ei.
45. Sărutare nu Mi-ai dat ea însă de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele.
46. Cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns ea însă cu mir Mi-a uns picioarele.
47. De aceea îţi zic: Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puţin, puţin iubeşte.
48. Şi a zis ei: Iertate îţi sunt păcatele.
49. Şi au început cei ce şedeau împreună la masă să zică în sine: Cine este Acesta care iartă şi păcatele?
50. Iar către femeie a zis: Credinţa ta te-a mântuit mergi în pace.

Duminica, 25 iulie 2010
Matei XIV, 22-34
Luca VIII, 16-21

Matei XIV, 22-34 Capitolul XIV
22. Şi îndată Iisus a silit pe ucenici să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui, pe ţărmul celălalt, până ce El va da drumul mulţimilor.
23. Iar dând drumul mulţimilor, S-a suit în munte, ca să Se roage singur. Şi, făcându-se seară, era singur acolo.
24. Iar corabia era acum la multe stadii departe de pământ, fiind învăluită de valuri, căci vântul era împotrivă.
25. Iar la a patra strajă din noapte, a venit la ei Iisus, umblând pe mare.
26. Văzându-L umblând pe mare, ucenicii s-au înspăimântat, zicând că e nălucă şi de frică au strigat.
27. Dar El le-a vorbit îndată, zicându-le: Îndrăzniţi, Eu sunt nu vă temeţi!
28. Iar Petru, răspunzând, a zis: Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte să vin la Tine pe apă.
29. El i-a zis: Vino. Iar Petru, coborându-se din corabie, a mers pe apă şi a venit către Iisus.
30. Dar văzând vântul, s-a temut şi, începând să se scufunde, a strigat, zicând: Doamne, scapă-mă!
31. Iar Iisus, întinzând îndată mâna, l-a apucat şi a zis: Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?
32. Şi suindu-se ei în corabie, s-a potolit vântul.
33. Iar cei din corabie I s-au închinat, zicând: Cu adevărat Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.
34. Şi, trecând dincolo, au venit în pământul Ghenizaretului.

Luca VIII, 16-21 Capitolul VIII
16. Nimeni, aprinzând făclia, n-o ascunde sub un vas, sau n-o pune sub pat, ci o aşează în sfeşnic, pentru ca cei ce intră să vadă lumina.
17. Căci nu este nimic ascuns, care să nu se dea pe faţă şi nimic tainic, care să nu se cunoască şi să nu vină la arătare.
18. Luaţi seama deci cum auziţi: Celui ce are i se va da iar de la cel ce nu are, şi ce i se pare că are se va lua de la el.
19. Şi au venit la El mama Lui şi fraţii dar nu puteau să se apropie de El din pricina mulţimii.
20. Şi I s-a vestit: Mama Ta şi fraţii Tăi stau afară şi voiesc să Te vadă.
21. Iar El, răspunzând, a zis către ei: Mama mea şi fraţii Mei sunt aceştia care ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l îndeplinesc.

Luni, 26 iulie 2010
Matei XXI, 18-22
Marcu V, 24-34

Matei XXI, 18-22 Capitolul XXI
18. Dimineaţa, a doua zi, pe când se întorcea în cetate, a flămânzit
19. Şi văzând un smochin lângă cale, S-a dus la el, dar n-a găsit nimic în el decât numai frunze, şi a zis lui: De acum înainte să nu mai fie rod din tine în veac! Şi smochinul s-a uscat îndată.
20. Văzând aceasta, ucenicii s-au minunat, zicând: Cum s-a uscat smochinul îndată?
21. Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: Adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut cu smochinul, ci şi muntelui acestuia de veţi zice: Ridică-te şi aruncă-te în mare, va fi aşa.
22. Şi toate câte veţi cere, rugându-vă cu credinţă, veţi primi.

Marcu V, 24-34 Capitolul V
24. Şi a mers cu el. Şi mulţime multă îl urma pe Iisus Şi Îl îmbulzea.
25. Şi era o femeie care avea, de doisprezece ani, curgere de sânge.
26. Şi multe îndurase de la mulţi doctori, cheltuindu-şi toate ale sale, dar nefolosind nimic, ci mai mult mergând înspre mai rău.
27. Auzind ea cele despre Iisus, a venit în mulţime şi pe la spate s-a atins de haina Lui.
28. Căci îşi zicea: De mă voi atinge măcar de haina Lui, mă voi vindeca!
29. Şi îndată izvorul sângelui ei a încetat şi ea a simţit în trup că s-a vindecat de boală.
30. Şi îndată, cunoscând Iisus în Sine puterea ieşită din El, întorcându-Se către mulţime, a întrebat: Cine s-a atins de Mine?
31. Şi I-au zis ucenicii Lui: Vezi mulţimea îmbulzindu-Te şi zici: Cine s-a atins de Mine?
32. Şi Se uita împrejur să vadă pe aceea care făcuse aceasta.
33. Iar femeia, înfricoşându-se şi tremurând, ştiind ce i se făcuse, a venit şi a căzut înaintea Lui şi I-a mărturisit tot adevărul
34. Iar El i-a zis: Fiică, credinţa ta te-a mântuit, mergi în pace şi fii sănătoasă de boala ta!

Marti, 27 iulie 2010
Matei XXI, 23-27
Ioan XV, 17-27
XVI, 1-2

Matei XXI, 23-27 Capitolul XXI
23. Iar după ce a intrat în templu, s-au apropiat de El, pe când învăţa, arhiereii şi bătrânii poporului şi au zis: Cu ce putere faci acestea? Şi cine Ţi-a dat puterea aceasta?
24. Răspunzând, Iisus le-a zis: Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt, pe care, de Mi-l veţi spune, şi Eu vă voi spune vouă cu ce putere fac acestea:
25. Botezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau întru sine, zicând: De vom zice: Din cer, ne va spune: De ce, dar, n-aţi crezut lui?
26. Iar de vom zice: De la oameni, ne temem de popor, fiindcă toţi îl socotesc pe Ioan de prooroc.
27. Şi răspunzând ei lui Iisus, au zis: Nu ştim. Zis-a lor şi El: Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea.

Ioan XV, 17-27 Capitolul XV
17. Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul.
18. Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât.
19. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său dar pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte.
20. Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi.
21. Iar toate acestea le vor face vouă din cauza numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis.
22. De n-aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, păcat nu ar avea dar acum n-au cuvânt de dezvinovăţire pentru păcatul lor.
23. Cel ce Mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu.
24. De nu aş fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut păcat nu ar avea
dar acum M-au şi văzut şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu.
25. Dar (aceasta), ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea lor: M-au urât pe nedrept.
26. Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine.
27. Şi voi mărturisiţi, pentru că de la început sunteţi cu Mine.

Capitolul XVI
1. Acestea vi le-am spus, ca să nu vă smintiţi.
2. Vă vor scoate pe voi din sinagogi dar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă că aduce închinare lui Dumnezeu.

Miercuri, 28 iulie 2010
Matei XXI, 28 - 32

Matei XXI, 28 - 32 Capitolul XXI
28. Dar ce vi se pare? Un om avea doi fii. Si, ducandu-se la cel dintai, i-a zis: Fiule, du-te astazi si lucreaza in via mea.
29. Iar el, raspunzand, a zis: Ma duc, Doamne, si nu s-a dus.
30. Mergand la al doilea, i-a zis tot asa; acesta, raspunzand, a zis: Nu vreau, apoi caindu-se, s-a dus.
31. Care dintr-acestia doi a facut voia Tatalui? Zis-au Lui: Cel de-al doilea. Zis-a lor Iisus: Adevarat graiesc voua ca vamesii si desfranatele merg inaintea voastra in imparatia lui Dumnezeu.
32. Caci a venit Ioan la voi in calea dreptatii si n-ati crezut in el, ci vamesii si desfranatele au crezut, iar voi ati vazut si nu v-ati cait nici dupa aceea, ca sa credeti in el.

Joi, 29 iulie 2010
Matei XXI, 43 - 46

Matei XXI, 43 - 46 Capitolul XXI
43. De aceea va spun ca imparatia lui Dumnezeu se va lua de la voi si se va da neamului care va face roadele ei.
44. Cine va cadea pe piatra aceasta se va sfarama, iar pe cine va cadea il va strivi.
45. Iar arhiereii si fariseii, ascultand pildele Lui, au inteles ca despre ei vorbeste.
46. Si cautand sa-L prinda, s-au temut de popor pentru ca Il socotea prooroc.

Vineri, 30 iulie 2010
Matei XXII, 23 - 33

Matei XXII, 23 - 33 Capitolul XXII
23. In ziua aceea, s-au apropiat de El saducheii, cei ce zic ca nu este inviere, si L-au intrebat,
24. Zicand: Invatatorule, Moise a zis: Daca cineva moare neavand copii, fratele lui sa ia de sotie pe cea vaduva si sa ridice urmasi fratelui sau.
25. Deci erau, la noi, sapte frati; si cel dintai s-a insurat si a murit si, neavand urmas, a lasat pe femeia sa fratelui sau.
26. Asemenea si al doilea si al treilea, pana la al saptelea.
27. In urma tuturor a murit si femeia.
28. La inviere, deci, a carui dintre cei sapte va fi femeia? Caci toti au avut-o de sotie.
29. Raspunzand, Iisus le-a zis: Va rataciti nestiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
30. Caci la inviere, nici nu se insoara, nici nu se marita, ci sunt ca ingerii lui Dumnezeu in cer.
31. Iar despre invierea mortilor, au n-ati citit ce vi s-a spus voua de Dumnezeu, zicand:
32. “Eu sunt Dumnezeul lui Avraam si Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov”? Nu este Dumnezeul mortilor, ci al viilor.
33. Iar multimile, ascultandu-L, erau uimite de invatatura Lui.