1947

Am primit biletul tau si-ti raspund. Totusi, nu lua cuvintele mele ca pe un ordin sau ca pe o regula, ci ca un simplu sfat, pe care poti sa nu-l urmezi, daca crezi ca el contravine Sfintei Scripturi si traditiei Sfintilor Parinti.

Nu te grabi si nu tanji inainte de vreme dupa stari sufletesti inalte. Fiindca intra-adevar, nu prin salturi, ci printr-o cale rabdatoare inaintam in viata duhovniceasca. Ai vazut deja in parte ceea ce nu-ti este de folos: cartile lumesti, politica si vizita oamenilor fara rost. Da, toate acestea sunt daunatoare celui preocupat de viata lui sufleteasca. Felul in care lupti cu patimile este bun; oricare ar fi patimile pe care le descoperi in tine lupta impotriva lor, si asta nu doar cu proprile tale forte, ci si cu ajutorul lui Dumnezeu. Acorda totusi mai multa atentie celei mai mari patimi cu care te afli in razboi. Mai afla si ca, desi nevointele sunt ale noastre, biruinta depinde de har. Harul ne este dat ca raspuns al smereniei, si nu al ascezei. Cu cat un om se smereste mai mult, cu atat harul il viziteaza mai des. Nu ne sta noua in putere sa staruim in virtute, ci harului!

Sa stii de asemenea ca omul nu se poate afla tot timpul in aceeasi stare launtrica. Este ca si cu vremea: exista schimbari. Este bine sa te afli pe Tabor, dar uneori trebuie sa ne aflam si pe Golgota. Cel ce vegheaza si are discernamant gaseste multe ocazii pentru a face experienta acestora. Sfantul Isaac Sirul a vorbit despre aceasta in cea de-a 46-a cuvantare a sa.

Scrii: "Am putina nadejde sa ajung acolo unde Sfintia Voastra mergeti". Ia-ti inapoi aceste cuvinte! Judecata Domnului nu ne este cunoscuta: stim noi care va fi locul fiecaruia? Este imbucurator ca te-ai impacat cu X. Fa intotdeauna asa chiar daca, din partea ta, nu exista nici un motiv de discordie. Staretii de la Optino sunt pnevmatofori si hraniti de duhul Sfintilor Parinti. Ii stimez si ii respect in mod deosebit. In concluzie as spune doar atat: "Purtati-va sarcinile unii altora, si asa veti implini legea lui Hristos" (Gal.6,2). Nu fa celorlalti ce nu-ti place sa ti se faca tie - iata o regula de aur! Adu-ti aminte mai des de ceasul mortii. Nu judeca pe nimeni, orice ar fi; daca judeci pe altul, vei cadea in aceleasi pacate. Nu poate fi altfel. Ma rog ca Dumnezeu sa te binecuvanteze.

5 ianuarie 1948

Domnul cunoaste slabiciunea noastra si ne-a dat cainta zilnica - si asta pana-n clipa mortii. Sfantul Ioan Scararul scrie: "Vechile obiceiuri ii chinuie adesea chiar si pe cei ce isi plang pacatele, si nu este de mirare. Cauza caderilor noastre este necunoscuta si nici o minte nu poate pricepe". Mai spune: "Nu te inspaimanta, chiar de cazi in fiecare zi! Nu te indeparta de la calea Domnului, ci inainteaza cu indrazneala si fara nici o indoiala, ingerul tau pazitor iti va rasplati rabdarea. Avva Dorotei a spus: "Nu cel ce se imbata odata este betiv, ci cel ce bea tot timpul; si nu cel ce cade odata in desfranare este un desfranat, ci cel ce pacatuieste tot timpul". Pedepsele sunt diferite si potrivite nivelului spiritual al fiecaruia. Trebuie sa fim ingaduitori cu cel care cade, incurajandu-i virtutile, pentru ca, fara sa aiba intentia de a pacatui, a cedat din neatentie ispitei: in schimb, pentru cel care nu face nici un efort, se impune o pedeapsa aspra, ca sa-si dea seama de asta si sa caute in continuare virtutile. Asa incat, unica ta slabiciune merita ingaduinta. Nu este nimic! Mai degraba esti incercata de un strop de mandrie. "Cum am putut face una ca asta?"

Dumnezeu sa te pazeasca!

19 februarie 1948

Ma bucur ca ati primit Sfintele Taine al lui Hristos. Spovedania facuta parintelui X te-a lasat in indoiala. Ce-i de facut? Trebuie sa induri si sa nu te descurajezi. Intr-o oarecare masura, clerul alb cere calugarilor nevointe ascetice. Or, de fapt, calugarul se deosebeste in primul rand de mirean prin celibat; cat despre celelalte, mirenii au si ei obligatia si datoria de a duce aceeasi viata, adica de a trai conform poruncilor. Acestea sunt la fel pentru toti. Si tocmai pentru a indeplini mai usor aceste porunci ale Domnului calugarii s-au retras din lume.

Desigur, in zilele noastre evenimentele care se petrec in lume au transformat viata monahala; cei ce au ravna pentru viata duhovniceasca trebuie sa se adapteze in afara si sa-si concentreze eforturile asupra lucrului launtric. Sfantul Apostol Pavel spune: "Caci deprinderea trupeasca la putin foloseste, dar dreapta credinta spre toate cele de folos" (1Tim. 4,8).

Am gasit la Sfintii Parinti trei profetii referitoare la calugarii zilelor de pe urma. Episcopul Ignatie Brianceaninov spune ca noi suntem ultimii calugari. El scrie "Ultimii calugari nu vor indeplini nici o trebuinta monastica, ci vor fi incercati de ispite si de framantari, iar cei ce vor rabda pana la capat vor fi mai mari decat noi si stramosii nostri". Lumea, bineinteles, nu poate sti aceasta deoarece nu cunoaste si nu iubeste decat aparenta.

"Cum sa postesc?", intrebi tu. Problema postirii este foarte ampla. Iti voi raspunde pe scurt. Trebuie sa ne supunem Bisericii, celor ce ea ne prescrie cu multa precizie. Daca, din slabiciune omeneasca, nu suntem capabili s-o facem, trebuie sa ne invinuim pe noi insine si sa facem pocainta. Sfantul Diadoh scrie: "Postul are valoare ca instrument care ne ajuta sa ne pastram fecioria, pentru cei care o doresc, dar nu inseamna nimic inaintea lui Dumnezeu". In lunea din prima saptamana a Sfantului si Marelui Post, Sfanta Biserica spune: "Adevaratul post inseamna a te opri de la faptele rele, a-ti infrana limba, a alunga mania, a alunga poftele trupesti, a renunta la minciuni si la mincinoasele fagaduinte... A te feri de acestea, iata postul adevarat si bineplacut lui Dumnezeu". Sfantul Casian, om invatat si mare ascet, scrie: "Caci daca postim urmand principiul ca a ne folosi de alimente este o greseala, nu numai ca nu tragem nici un folos de la infranarea noastra, ci vom fi, dupa spusele Apostolului, grav acuzati de samavolnicia noastra. Intr-adevar, acestia opresc de la casatorie si de la unele bucate, pe care Domnul le-a facut spre gustare cu multumire, pentru cei credinciosi si pentru cei ce au cunoscut adevarul (Tim.4,3). Caci nimic nu este intinat prin sine, decat numai pentru cel ce gandeste ca este intinat; pentru acela intinat este (Rom.14,14). De asemenea, nimeni nu a fost judecat pentru simplul fapt ca a mancat si daca cei ce gusta sunt condamnati este pentru ca, mancand sau prin ceea ce a facut dupa aceea, au facut ceva condamnabil".

Cat despre oamenii bogati ce refuza sa-ti plateasca ceea ce iti datoreaza, foloseste-ti discernamantul si cu ajutorul lui Dumnezeu, ia o hotarare potrivita Sfintei Scripturi. In zadar te tulburi si te gandesti ca ai un pacat nemarturisit. Caci, pacatele de moarte, pana la urma, sunt cele de care avem cunostinta si pentru care nu ne caim.

Imi spui si despre vise si despre ceea ce ai citit la Sfintii Parinti. "Daca un vis se repeta, el este adevarat". Nu trebuie sa ne incredem in vise. "Cel ce a aparut odata sa ne insele o poate face inca de trei ori, si chiar de mai multe ori", scrie Sfantul Varsanufie cel Mare. Iti trimit o mica lucrare despre vise. Crucea pe care ai vazut-o in vis nu trebuie sa te inspaimante, nici sa te faca sa te temi de incercari. Trebuie sa credem ca nimic nu ni se poate intampla fara voia lui Dumnezeu. Si totusi te temi tot timpul si te astepti la lucruri grave. Frica trupeasca este crucea ta. Dumnezeu sa te ajute sa o porti cu rabdare! Bine faci ca nu o judeci pe X. Dumnezeu sa o ajute, se afla la o varsta critica.

Este bine sa citesti acatistele si cele o suta de rugaciuni*, dar fa-o cu reculegere si nu doar in afara.

Straduieste-te, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa te lepezi de sentimentele neplacute, de ostilitate fata de X si cunoscutii ei!

Va doresc un Post luminos. Dumnezeu sa va ajute sa-l treceti cu evlavie!

*Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul.

30 aprilie 1948

Am primit scrisoarea ta pretioasa si scrisa din inima; am citit-o cu dragoste. Sa multumin Domnului nostru Iisus Hristos care, prin mila Sa, te-a usurat de povara si de nelinistea ta interioara! Prin credinta ta, si nu datorita mie, mult-pacatosului, ai fost ajutata de Dumnezeu! Faci bine sa ceri ajutorul lui Dumnezeu in momentele de mahnire; sufletul nostru fiind facut dupa chipul si asemanarea dumnezeiasca, numai de la Dumnezeu putem primi ajutorul si mangaierea in asemenea momente.

Sa stii ca nu ne putem petrece viata fara suferinta. Domnul a spus: "In lume necazuri veti avea" (In.16,33). Sfintii Parinti scriu ca nu exista mantuire fara suferinta. Dumnezeu i-a ales pe sfintii prooroci si apostoli pentru a predica, insa nu i-a ferit de suferinta; Insusi Domnul nostru Iisus Hristos, Dumnezeu adevarat si om adevarat (exceptand pacatul), a avut pe pamant o viata plina de suferinte. A suportat de la omul pe care l-a creat reprosuri, jigniri, dispret, batjocura, lovituri, pana la moartea prin rastignire! Te sfatuiesc sa nu deznadajduiesti si sa fii rabdatoare. Roaga-te si straduieste-te sa fii "inteleapta ca sarpele si nevinovata ca porumbelul" (Mt.10,16). Daca ceri ajutorul lui Dumnezeu, in mila Lui, te va lumina si-ti va da nevinovatia porumbelului.

Cat despre sotul tau, il sfatuiesc sa ia inima lui hotararea ferma sa nu mai bea vin si sa ceara ajutorul lui Dumnezeu. Caci El il aude pe fiecare om. Sa nu se indoiasca! Fara ajutorul dumnezeiesc stradaniile noastre sunt zadarnice. Bautura este inselatoare si amagitoare; incepem sa bem din placere si ne aduce boala sufletului, lancezeala si suferinta trupului; stiu asta din experienta. Dumnezeu sa-l ajute sa se lase de baut! Sa se opreasca din baut! Va capata gustul si obisnuinta trezviei.

Nu visa la viata monahala! Domnul te calauzeste la viata vesnica pe o alta cale: viata familiala in lume. Straduieste-te sa-ti traiesti viata de familie prin dragostea lui Hristos! Si nu te indoi, caci Dumnezeu, Cel ce-ti vede bunavointa, te va ajuta sa te mantuiesti chiar in acest fel de viata. Avva Macarie cel Mare da exemplul celor doua femei care, fiind placute lui Dumnezeu, ajung la desavarsire si ii intrec chiar pe pustnici. Ar fi dorit sa traiasca intr-o manastire, dar erau casatorite. Domnul luand in considerare dorinta lor de a-i sluji in viata monahala, le-a ajutat sa se mantuiasca in viata de familie. In zilele noastre, viata monahala nu este ceea ce iti imaginezi; data fiind lipsa ta de experienta duhovniceasca, nu ai putea fi decat revoltata de viata monahala.

De curand, am fost pe jos la manastirea de maici aflata la 14 km de aici. Am inoptat acolo si am privit felul lor de viata: multa munca si putina hrana. Dumnezeu sa le ajute! Sunt deja calite, dar cele nou venite abia daca vor putea sa suporte acest fel de viata.

Fratia noastra scade. Poate ca moartea este in fata usii celui ce scrie aceste randuri si viata mi se va sfarsi curand. Doamne, fie-ti mila de mine, si prin judecatile pe care le stii, izbaveste-ma de chinurile vesnice! Amin.

3 ianuarie 1949

Dumnezeule, binecuvanteaza-ne pe noi!

Am citit scrisoarea ta; am inteles totul, am priceput adanc toate consecintele si nu-ti voi ascunde ca am plans. Sa multumim lui Dumnezeu ca ai trecut aceasta incercare grea! Nu te osteni in dorinta de a-ti reorienta viata. Lasa-te in voia lui Dumnezeu si roaga-te! Putin cate putin, timpul isi va spune cuvantul. Bine ca n-ai avut vreme sa pregatesti pomana. Aveai destule grijii si fara asta! Fara indoiala, a fost o incercare pentru tine sa asisti la moartea mamei tale, tu, care nu ai mai vegheat inainte la capataiul vreunui muribund.

Sunt felurite morti. Egumenul de la Valaam, Mavriky, s-a luptat 40 de zile cu moartea, ieromonahul Ieremia 60, in vreme ce ieri am ingropat un calugar de 74 de ani, care s-a stins intr-o clipa. A lucrat pana la ora mesei; dupa aceea a ramas singur in chilia lui unde a fost gasit intins langa masa dandu-si sufletul lui Dumnezeu.

Omul nu moare, el trece pur si simplu la o alta viata - Cea vesnica! Trupul este pamant si se intoarce in pamant; insa sufletul este de la Domnul si se intoarce la El. Dumnezeu este Cel care, in voia Sa cea sfanta, randuieste fiecaruia dupa faptele sale locul in viata vesnica. Mila Ta, Doamne, sa fie spre noi, caci noi in Tine am nadajduit!

Nu-ti impune prea multe rugaciuni. Indeplineste-ti indatorirea cu constinciozitate. Daca ai timp, citeste un capitol din Evanghelie si o catisma sau doar o singura strofa. Sfanta Scriptura este mai importanta decat toate canoanele.

Dumnezeu sa te pazeasca!

12 ianuarie 1949

Hristos este in mijlocul nostru! Am primit scrisoarea ta si ma grabesc sa iti raspund. Nu deznadajdui, nu te descuraja, ci linisteste-te! "Cine n-a cunoscut necaz si pacat?", spune un proverb rusesc. Fariseii au adus la Hristos pe o femeie ce a savarsit adulter si l-au intrebat: "Invatatorule, ce ne poruncesti sa facem?" - citeste versetele de la 3 la 11 ale capitolului 8 din Evanghelia Sfantului Ioan. Dumnezeu sa te fereasca sa te desparti de sotul tau! Ai rabdare si roaga-te! In milostivirea Sa, Domnul va va ajuta sa treceti aceasta incercare. Sotul tau s-a smerit foarte, plange si cere iertare. Dupa porunca lui Dumnezeu, tu trebuie sa-l ierti, sa nu-i faci niciodata reprosuri si nici sa nu-i aduci aminte de aceasta ispita. Este deja foarte rusinat si speriat ca l-ai prins asupra faptului. Este o greutate mare ce o poarta pe constiinta. Dumnezeu sa-l ajute! Nu-l mahni, incearca sa-i oferi un chip placut, astfel ii vei alina suferinta sufletului. Sfantul Apostol spune: "Purtati-va sarcinile unii altora si asa veti implini legea lui Hristos" (Gal.6,2). Daca iei asupra ta pacatele aproapelui, si Domnul va lua asupra lui pacatele tale.

Desigur, asta i s-a intamplat in stare de ebrietate. Acelasi lucru i s-a intamplat lui Lot, un drept care beat, a pacatuit cu fiicele sale. Citeste capitolul 19, versetele de la 30 la 38 din cartea facerii. Iti scriu imediat dupa ce ti-am primit scrisoarea; iarta-ma ca sunt asa concis. Viata noastra lumeasca este intradevar ca o mare agitata si corabia noastra este expusa nenumaratelor furtuni si risca sa se scufunde. Totusi, nu trebuie sa deznadajduim. Cu ajutorul lui Dumnezeu ne vom stradui sa trecem aceasta mare si sa ajungem in portul linistit al Imparatiei Cerurilor. Raman impreuna cu voi in rugaciune si va impartasesc suferintele.

24 ianuarie 1949

Ma bucur ca aspiri la "unicul necesar". Incearca sa nu stingi Duhul! Nu fi tulburata de viata conjugala, pentru ca esti binecuvantata de Dumnezeu; straduiti-va sa va purtati sarcinile unii altora si sa impliniti legea lui Hristos. Dumnezeu sa va intelepteasca! Desigur, lumea cere ceea ce-i este propriu: munca, griji si agitatie. Nu poate fi altfel. In aceste conditii, daca pastrezi amintirea lui Dumnezeu, asta ajunge. Dupa Sfintii Parinti, rugaciunea si amintirea lui Dumnezeu sunt unul si acelasi lucru. Daca uneori ai timp, citeste cateva pagini din Evanghelie, din Epistolele apostolice si gandeste-te la aceasta vale a plangerii care este viata noastra pamanteasca, la moarte si la viata vesnica. Doamne fie-ti mila! Este inspaimantator sa te gandesti ca dincolo nu va fi sfarsit. Chiar daca viata de aici este uneori foarte apasatoare, chiar daca gemem sub povara necazurilor, lucrurile merg inainte. In schimb, in Vesnicie nu va fi nici o schimbare.

Imi scrii ca nevrednicia si delasarile tale te inspaimanta. Nu uita ca nu pentru cei drepti, ci pentru pacatosi Mantuitorul Iisus Hristos s-a intrupat si a devenit om adevarat (exceptand pacatul). Slava milostivirii Tale, Doamne! Dumnezeu cunoste slabiciunea noastra si ne-a dat ca leac... pocainta. In virtutea legii cunoasterii duhovnicesti, cu atat se vede mai pacatos. Sfantul Petru Damaschinul scrie: "Daca omul isi vede pacatele ca pe nisipul marii, acesta este semnul sanatatii sufletului".

Cand ne incearca asemenea sentimente, nu este loc pentru disperare; din contra, sufletul este plin de bunatate si dragoste pentru toata fiinta. Fericiti cei ce ajung la o asemenea stare! Dumnezeu o da ca raspuns smereniei deosebite - este ceea ce se cheama nepasare.

Hristos este in mijlocul nostru!

Se cuvine uneori sa ne amintim pacatele trecute, caci aceasta naste smerenia. Dar daca aceasta amintire duce la disperare, este semn ca vrajmasul incearca sa ne tulbure sufletul. Deci nu-l asculta! Linisteste-te, nu te intrista, nu deznadajdui si, prin rugaciune, nevoieste-te sa alungi gandurile ce te tulbura. Sfantul Duh vorbeste prin gura profetului Iezechiel: "Dar daca cel rau se intoarce de la nelegiuirile sale (...), nu se vor pomeni deloc nelegiuirile pe care el le va fi facut" (Iez.18,21-22). Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului. Traieste pentru familia ta! Fii inteleapta ca sarpele si nevinovata ca porumbelul. Nu vorbi apropiatilor tai despre viata ta duhovniceasca, caci nu te vor intelege. Si daca uneori sotul tau "se poticneste" rabda-l fara sa te tulburi si roaga-te cu mai multa ravna. Adu-ti aminte ca si tie se intampla sa te poticnesti!

Va pomenesc mereu in rugaciunile mele si va rog sa faceti si voi cu mine la fel. Domnul, in milostivirea Sa, sa va ajute si sa va sprijine in treburile voastre!

Imi scrii ca duhovniceste te afli rau: "Este ceva ce-mi lipseste, fara indoiala, dragostea si credinta in Dumnezeu!". Copila mea, vrajmasul oamenilor este cel ce te tulbura. Nu-l asculta! Credinta si dragostea ta pentru Dumnezeu sunt mai presus de orice indoiala; spaima ta este nejustificata, ea pleaca din mandrie. Traieste simplu, fara sa-ti pui prea multe intrebari. Oare nu esti grijulie si nu ai dorinta de a te indrepta? O asemenea dorinta este jumatate din mantuire. Ce-ti trebuie mai mult?

Ai citit foarte mult din Sfintii Parinti; nu poti sa-i intelegi si te simti dezorientata. Prin ratiune, stim ca trebuie sa discernem conditiile de viata si sa ne adaptam lor. In viata duhovniceasca exista trei trepte: incepatorii, inaintati si desavarsitii!

Linisteste-te, gandeste-te sa ai amintirea lui Dumnezeu si Domnul te va ajuta!

9 august 1949

Am primit scrisoarea si cele o suta de ruble. Am dat banii manastirii si i-am trimis scrisoarea lui X. Te sfatuiesc sa nu te mahnesti prea mult din cauza finei tale, considerand-o fara speranta. Pentru pacatosi si nu pentru drepti Mantuitorul Iisus Hristos S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat! Fariseii se intemeiau pe legi, insa ei insisi nu traiau dupa Lege. Nu puteau sa-L inteleaga pe Iisus Hristos-Dumnezeu adevarat; L-au persecutat si condamnat pe Domnul, considerandu-L ca pe un "prieten al pacatosilor", deoarece El manca cu vamesii (Lc.7,34). Ei au condamnat pe o pacatoasa si au adus-o la El, dar Domnul a dezvinovatit-o (In.8,3-11).

Sa stii ca nu suntem mai intelepti decat Solomon, nici mai blanzi decat profetul David, nici mai ravnitori decat Apostolul Petru! Citeste in Biblie al unsprezecelea capitol din prima Carte a regilor, al unsprezecelea capitol din prima Carte a lui Samuel si versetul 45 al capitolului 26 din Evanghelia dupa Matei. Vei vedea cum, in mila Sa, Domnul i-a iertat si s-a milostivit de pacatosi. Iar tu, o pacatoasa, o judeci pe fina ta! Nu este si asa o situatia destul de grea, atat pentru ea, cat si pentru tine, ca sa o mai agravezi? Sfintii Parinti erau milosi fata de pacatosi si spuneau: "Daca vezi pacatosi, acopera-i cu haina ta, pleaca si nu-i judeca!".

As putea sa mai dau numeroase exemple si sfaturi de acest fel, scoase din Sfanta Scriptura si din scrierile Sfintilor Parinti, insa cred ca ceea ce ti-am scris ajunge. Adu-ti aminte de tineretea ta, de stradanile tale de a nu face aceleasi pacate. Azi insa, batranica ce ai devenit si-a uitat tineretea si vrea sa-i judece aspru pe tineri! Roaga-te pentru fina ta, poarta-te cu ea cat mai bland cu putinta. Asa facand nu vei pacatui! Ii trimit 500 de marci. Ia-ti osteneala sa i le dai. Dumnezeu sa va binecuvanteze.

Cu dragoste in Hristos.