Alexa, si mie imi lipsesc oamenii care sa transmita zambete.
Cand, dupa doua luni, m-am intors acasa, am gasit oameni posaci, preocupati de amaraciunile vietii (micsorarea retributiilor, a pensiilor etc). In Olanda, daca ti se intersecteaza privirea cu cea a unui strain pe strada, automat ti se zambeste.
Ai mare noroc ca vei naste in Anglia. Zambesc de bucurie pentru ca multe din conditiile de acolo vor compensa lipsa mamei de langa tine, dar si acelor dragi. Eu, oricum, voi fi langa tine.

Draga Laura, am citit mult topicul tau. Am plans, am ras, esti deosebita.
Nu am fost tare buna la compuneri, dar sa stii ca tot ce iti scriu este din inima.
Sa dea Domnul sa te faci bine, sa lupti cu boala si sa iti dea tarie.
Vad ca pentru noi esti ca o paturica ce da caldura.
O imbratisare mare de la distanta.

Bica, uneori mi se pare ca trecerea pe langa noi a lui Doruletz a fost un vis frumos. Un vis de unde trebuie sa intelegem ca uneori cele mai frumoase sentimente si trairi sunt chiar langa noi, dar nu stim sa le pretuim. Pentru mine, Doruletz este atingerea magica ce ar trebui sa ne faca mai buni, mai profunzi si mai toleranti. Ea ne-a dat o lectie de bunatate, daruire, traire in valorile normale la intersectia a trei societati. Ii zambesc ori de cate ori imi aduc aminte de ea. Iti zambesc si tie, bunicuta inteleapta. Te rog adaug-o pe Ralu, in rugaciunile tale, in locul numelui meu. Asa m-a/ne-a invatat Doruletz Mic.

Ioana, sa tii minte toata viata! Esti puternica pentru ca asa esti tu. Eu am fost doar imboldul sau exemplul. Sau poate numai persoana de care aveai nevoie ca sa te dezvalui asa cum esti. Puterea este in noi, iar o inima de femeie cand isi propune ceva, reuseste. Zambesc si acum, cand inchei acest mesaj catre tine pentru ca imi imaginez cata forta salasuie in tine. Fericit, nazdravanul de Mihaita, cu asa o mamica!

Pentru mine, in aceasta seara, Laura, ai facut o minune. M-ai ajutat enorm si iti multumesc pentru candeluta aprinsa pentru mine, am simtit o usurare in suflet. Si ai dreptate, pana miercuri imi voi face planuri, pentru ca lacrimi au curs destule, si culmea ca ai dreptate, ca dusul le stie doar.
Tare mare dreptate ai de asistenta din afara, eu nu am nimic de zis de promptitudinea si profesionalitatea cu care se ocupa de tine. Conteaza mult sa stii ca te poti increde de doctori, chiar daca "orice padure are uscaciunile ei".
Chiar daca ma repet, iti doresc multa sanatate si sa stii ca ma bucur enorm de mult pentru tine ca vei fi bunica, dar si mai mult pentru nepotelul care va avea parte de o bunica inteleapta si care va sti sa ii arate care sunt adevaratele valori ale vietii.
Cred ca toate ne-am dori o mica claca pe care sa o facem cu tine, pentru a simti intradevar cum trebuie sa ne bucuram de ceea ce avem.
Te imbratisam, de departe, si eu si Dario.

Mihaela, asa este viata. Cu ras, cu plans, cu suisuri, cu caderi.
Fiecare dintre noi este deosebit prin ceva. Daca ti se pare ca nu este asa, eu te contrazic. Fa-ti o trecere in revista a ceea ce ai realizat pana acum (sunt convinsa ca primul pe lista este printisorul tau) si ai sa vezi cat de deosebita esti. Cand te va mai supara cineva, aminteste-ti ca in viata conteaza ca esti sanatoasa, ca ai un copil reusit si ca gasesti iubire si intelegere la cel ce iti este sot. Casele si celalalte impliniri materiale sunt sau nu sunt.
Eu am reusit pana acum pentru ca am avut langa mine iubire, sub toate formele ei.
Spui ca nu esti buna la compunere? Te contrazic! Ce metafora mai frumoasa decat Iti multumesc si iti zambesc pentru frumusetea metaforei.

Ralu, daca nu stii ce este cu baia si cu lacrimile, citeste ce i-a scris Georgette lui Doruletz. O alta Ioana, pe care nu o mai gasesc in gradina, ne spune ca trebuie sa avem tz (referindu-se la sani) inainte si capul sus. Are mare dreptate. Nu m-am impacat deloc cu diagnosticul dat de medici, nu m-am impacat niciodata cu numele bolii (de aceea nici nu l-am scris vreodata), nu m-am impacat ca trebuie sa urmez un drum scris de mii de oameni, asemenea mie.
In conversatiile mele cu Dumnezeu, l-am intrebat mereu daca acesta este un fel de penitenta pe care trebuie sa o fac mandriei, prostiei, infatuarii cu care m-am incarcat in anii tineretii. Nu mi-a raspuns decat cu alte exemple de oameni necajiti, aflati in impas, sfarsiti dintr-un motiv sau altul. Am facut penitenta spalatului pe picioare a nenorocitului de cersator ce nu avea incaltari, dar avea buboaie pe talpi. L-am ingrijit cum m-am priceput, i-am luat medicamente si l-am incaltat.
Am stat la capataiul unui muribund, alinandu-i ultimele clipe de viata. L-am tinut de mana si i-am spus ca o sa vina o femeie, toata invesmanatat in alb sa il duca, ca o doica buna ce este, la sanul Tatalui. A avut puterea sa-mi zambeasca cand si-a dat duhul, desi eu, dupa aceea, am plans zile la rand, ori de cate ori imi aminteam scena.
Am luat caine lovit de masina, la miezul noptii, din strada (m-a trezit din somn - plangea de ti se sfarteca inima) si am sculat un veterinar dupa miezul noptii si l-am salvat. I-am platit un picior special desi eu nu aveam cu ce sa-mi platesc ratele la banca.
Am facut o multime de alte fapte pe care nu vreau sa le scriu aici ca pe o panoplie a realizarilor mele. Sunt insa toate lucruri pe care le-am facut in numele iubirii. Pentru ca eu am primit iubire din toate partile, incepand cu El si pana la acel umil cersator.

In ceea ce te priveste sunt convinsa ca este o chichita pe care medicina de acolo o va afla curand prin prisma analizelor.
Cat despre bunicuta de mine, o sa va povestesc altadata. Acum merg sa ma culc pentru ca maine dimineata plec la Bucuresti.
Pana ma intorc (ca nu stiu cand ma intorc), am rugat-o pe mama-soacra sa aiba grija de candeluta ta.
Iti zambesc prin lumina candelei, il trimit chipesului Dario multi pupici apasati pe ambele manute, iar tie, ganduri bune si senine.

Laura, ma bucur enorm de mult ca ai trecut pe aici prin gradina. Imi era tare dor de tine.
Si ce vacanta superba ai avut. Sa stii ca te invidiez (in sensul bun, bineinteles). Spuneai ca deseori oamenii uita sa vorbeasca cu Dumnezeu si ca uita sa ii multumeasca pentru lucruri simple. Ai dreptate. Si eu deseori uit sa o fac, dar citind asta seara randurile tale mi-am propus sa ma schimb in bine. Am enorm de multe de invatat de la tine, in primul rand sa ma bucur de viata asa cum este ea.
Iti doresc draga mea, sa te aiba Dumnezeu in paza Sa in orice moment al vietii si bineinteles si pe toata familia ta, inclusiv nepotelul ce este pe drum.



Pupici dulci,

Laura, m-ai prins zambind. In momentul in care se incarca pagina cu Miresele verii si cu spatele goblenului, in timp ce citeam, am realizat ca zambeam. Acelasi zambet plin de emotia revederii sa ajunga la tine.
Wow, vestea ca o sa devi bunica ma lasat masca, la toate ma asteptam dar la asta nu. Nu fi mahnita de raspunsul dat de viitoarea ta nora, varsta arata lipsa de experienta. Viitorul membru al familiei o sa va aduca zambete fara numar.
Vacanta la stana am savurat-o si eu din plin.

Laura, o mare si calda imbratisare. Sper ca maine sa pot reveni si sa savurez fiecare cuvant pe care l-ai scris.