Bine ai revenit in gradina, draga Anca, mi-a fost dor de tine. Sa ai zile frumoase!

O buna dimineata (seara) cu multe bucurii pentru toate gargaritele!

Ralu, ma bucur pentru tine ca au iesit analizele bune.
Incearca sa schimbi anumite prioritati care te streseaza. Zic asta pentru ca am avut si eu astfel de insomnii, eu asa le-am catalogat, datorita nenumaratelor programe care se dau peste cap de la o zi la alta si a multor proiecte de viata care de multe ori se indeparteaza in loc de a se apropia.
De cand am schimbat tactica de a vedea lucrurile si nu mai dau scadenta au inceput sa se rareasca. Cand sunt indispusa goblenez pana noaptea tarziu si asa reusesc sa-mi distrag atentia.

Ralu, ma bucur ca analizele au iesit bine. Stiu din proprie experienta cum este cu atacurile de panica, de care am scapat intre timp, dar dau semne ca ar vrea sa revina din cauza stresului.
Incearca suplimente de calciu si magneziu. Eu mai luam seara sedative usoare pe baza de plante. Dupa ce lucrurile s-au mai calmat in jurul meu, incet, incet mi-am revenit si eu. Sper sa treaca repede si la tine.
O calda imbratisare,

Anca, cred ca undeva in sinea mea, am sarbatorit pentru ca am vazut analizele bune, cred ca este pentru prima data in viata cand mi se intampla.
Maria, eu de felul meu sunt un pic fixata, in sensul de perfectionista, in ceea ce priveste casa si toate cele din casa.
De cand s-a nascut Dario am incercat pe cat posibil sa ma organizez cat mai bine, fiind singura cu el acasa si trebuind sa le fac pe toate. O rutina zilnica am reusit sa o fac, probabil ca tocmai din dorinta de a face cat mai multe, am ajuns aici. Acea depresie de dupa nastere s-a facut simtita un pic mai tarziu se pare. Pe urma, stii si tu ca departe de toti, chiar si o mica problema acasa o simti ca pe o greutate. Iar ai mei parinti care la 70 de ani s-au apucat sa isi faca casa, cu fortele lor aproape, as zice ca stiu cam ce a alimentat stresul meu.
Nico, si mie mi-a dat doctorul picaturi, doar ca nu sunt pe baza de plante, de luat in doze chiar minime si doar daca simt nevoia. In aceasta seara, un pic de efect au avut (sau poate este doar autosugestia), mi-a disparut durerea de dupa cap si acel tremur interior pe care il simteam tot timpul. De la mine putere, continui si cu calciu si magneziu, stiind ca anemica am fost intotdeauna. Oricum, Nico, cere ajutor in jur (pentru muncile zilnice ma refer) si incearca sa te odihnesti bine, caci odihna este esentiala.
Nu pot sa zic ca imi pare bine ca si voi ati trecut prin asemenea experiente, pentru ca nu este ceva de dorit.
Eu consider ca primul pas in asa ceva este sa recunosti problema, pe urma se rezolva mai usor.
Si sunt sigura ca alaturi de voi, care imi sunteti ca o familie, o voi scoate la capat, cu riscul de a va nauci cu mesajele mele.

Acum va doresc doar o noapte linistita si un somnic pufos.

Pupici,

Danuta, alaturi de voi, zilele-mi sunt mereu insorite, astfel incat m-a emotionat urarea ta, ca trebuie sa-mi refac fortele, sa te pot strange la fel de tare, intr-o calda imbratisare.
Pupici, Gargarita-Leoaica tanara, iubirea.

Nici un strop de cafea la cafenea?



Ralu, ia-le pe rand, te rog. Adevarat ca raul ni-l facem cu mana noastra.
Trebuie sa recunosc ca la acest capitol sunt campioana. Duc in spate toate datoriile facute in numele neamurilor mele si ale sotului meu. De asta am atatea joburi. Am jurat ca spun nu, oricui vrea sa se mai sprijine pe mine. Mi-am facut planul pentru sapte vieti la capitolul ajutat.
Luna trecuta, sotul meu mi-a facut (de fapt si-a facut) cadou o masina, luata in leasing. Asta in conditiile in care eu ma canonesc sa ne carpim si sa ne stingem datoriile. I-am zis (si el stie ca nu glumesc) ca daca o singura rata nu si-o plateste la masina si imi apare mie ca un nou canon, - in secunda doi divortez.
Am avut toata viata cadouri facute de el pe acelasi sistem. Toate platite de mine. Am inchis ochii pentru ca il iubesc ca la inceput. Dar, in numele iubirii, ma sting si eu, acum.
Tanjesc sa dorm non-stop zile la rand si imi doresc o viata normala (servici, acasa, somn), iar cei din jurul meu se lauda cum a fost la cutare petrecere sau la intalnirea cu amicii la restaurant.
Mi-o veni si mie timpul! O sa stau in pat, cu picioarele pe pereti si o sa citesc cartile preferate, o sa ascult muzica de relaxare, cu alte cuvinte, o sa ma rasfat.
Pana atunci ma destresez cu un goblen, la care mai pun o ata, doua trei (cum zice Elena) si cu gradina noastra.

Hai, va pup si va doresc o zi frumoasa ca voi.

Gargaritelor, am plecat la servici. Va las micul dejun si pupicii mei dulci pentru fiecare dintre voi.

Raluca, ma bucur pentru tine ca nu este o problema medicala, dar si asa trebuie sa ai foarte mare grija ca aceasta "mica problema" sa nu se generalizeze, sa nu devina permanenta. Asa cum s-a spus, de cele mai multe ori ne facem rau singure, ne inhamam la prea multe activitati de dragul celor din jur, fara sa ne gandim la connsecinte.
Am trecut si eu prin aceasta experienta neplacuta, care s-a accentuat in momentul in care am ramas fara servici. Seara de seara, cand ma culcam in loc sa-mi eliberez mintea de toate problemele de peste zi, eu ma gandeam ce sa fac, cum le pot scoate pe toate la capat cu bine, iar rezultatul nu a incetat sa apara: somn agitat care a generat in insomnie, nervozitate excesiva in timpul zilei, dureri de cap care nu treceau cu nici un analgezic. Norocul meu a fost doctorita de familie care a intuit, din prima, problema prin care trec. Mi-a recomandat un supliment de magneziu si vitamina B6, dar si un calmant pe baza de plante cu care am facut o cura de atac, apoi am scazut treptat doza, iar acum iau doar la nevoie.
Ce am mai facut eu in plus a fost ca seara inainte de culcare sa incerc sa-mi eliberez mintea de problemele zilnice si cum nu reuseam singura am apelat la un mic ajutor: la muzica de relaxare, la inceput la cea de pe net, apoi mi-am procurat un CD cu astfel de muzica. Ascultam muzica si cu ochii mintii vizualizam diverse peisaje, locuri unde mi-ar fi placut sa ma relaxez. Rezultatul a fost fenomenal, - somnul meu, chiar daca era de scurta durata, era mult mai profund si mai linistit. Din pacate imi aduc aminte de aceste lucruri doar cand am nevoie, nu am reusit sa fac din asta o rutina zilnica.

Sper sa reusesti cu bine sa treci peste aceasta mica problema, caci Dario trebuie sa aiba langa el o mamica vesela si sanatoasa.

Ramona, multumesc pentru micul dejun.
Eu am adus ibricul plin cu cafea:



Si ceainicul este plin:



Am adus si un cosulet plin cu bunatati:



Va doresc o zi minunata si spor la cusut.
Va pup si va imbratisez cu drag.

Ce zumzait frumos de dimineata.
Ma incurajeaza mult cuvintele voastre si sustinerea voastra, astazi m-am trezit chiar bine. Nu stiu daca or fi picaturile, dar sper sa tina.
Acum servesc micul dejun in fata calculatorului, cu cafea si ceiut si ma infrupt si din ciocolata ta, Abriela.

O zi superba sa aveti.