Onuţa, îţi mulţumesc şi, apropo: La mulţi ani! pentru vineri (n-am fost on-line, însă să ştii că mi-am amintit de tine). Îţi promit că îţi aduc un detaliu cu chipurile, însă mâine, acum, nu sunt în apele mele (ca să zic aşa) şi nu reuşesc să mă dezmeticesc foarte bine pe ce lume am aterizat; însă mâine o să îmi revin (doar vine noaptea, şi o zi în care totul este nou) şi o să fac o fotografie special pentru tine. Te sărut cu drag.

Sonia, draga de tine, îţi mulţumesc frumos. Preacinstire Sfintei Fecioare se înalţă şi de pe buzele mele.

Lena, multumesc de urari.
Sa stii ca noaptea este un sfetnic bun.
Eu astept cumintita detaliul.

Cu un gand bun,

Lena, Bunavestire ar putea sa anunte un nou drum pentru tine.

Esti un om deosebit daca te apleci cu iubire si cuvinte frumoase asupra a ceea ce ar fi putut fi visul tau. Numai ca Dumnezeu ne alege drumuri ce ni se par anevoioase, in pofida a ceea ce simtim. Si asta, doar pentru a ne gasi cu adevarat perechea aripilor ce le purtam fiecare.

Am ars ca o lumanare mica si insignifianta pentru o iubire ce am trait-o intens, in timpul studentiei. As fi uitat de toata lumea, doar pentru un cuvant cald de la el. Mi-am jurat ca nu o sa-l uit niciodata si ca o sa-l iubesc pana voi intra in mormant (mormant pe care mi-l doream cat mai curand). Am varsat lacrimi pe perna mea, luni la rand si mi-am amarat parintii, ani de zile.
Cu timpul ajunsesem sa evit orice privire masculina. Pana intr-o zi cand sotul meu, un agresiv din nastere, mi-a spus ca eu port in inima fara sa stiu, numele lui. L-am evitat cat am putut, banuindu-l de toate crimele posibile. Numai ca, mai apoi, am observat cu Dumnezeu mi-l aducea in cale, mereu. Ajunsesem sa ma asigur, daca eram invitata undeva, ca el nu va fi in acel grup.
Am suferit un accident si cand m-am trezit la spital, deasupra mea era figura lui. Imi zambea. M-a cerut in casatorie pana a intra in convalescenta. Atunci, nu stiu de ce am acceptat. Astazi, ma gandesc ca Dumnezeu se saturase de neghiobiile mele si mi-a luat mintile pentru o perioada.
Nu regret pasul facut si cred ca nimeni (nici macar acea iubire atat de sacralizata de mine) nu ar fi putut sa imi ofere ceea ce mi-a oferit cel ce este alaturi de mine. In plus, nimeni nu ar fi resuit sa domoleasca tornada numita Ramona, asa cum o face sotul meu. Intransigenta, ii gasesc mereu defecte si anume priviri ale mele ii anunta furtuna ce urmeaza. Stie, cu ajutorul umorului sa ma demorseze si sa ma faca sa ma iubesc si sa il... iubesc.

Fie ca o buna vestire sa se indrepte spre inima ta.
Pupici dulci de la vijelia numita Ramona.

P.S. Goblenul este tot o poveste.

Lena, este deosebit. Astept si eu sa vad detalii.
Daca nu ma grabeam il gaseam in colectie.
Lasa viata sa te surprinda!

Lena, nu ne-ai prezentat doar un episod ci tot serialul. Mult spor la putinul care ti-a mai ramas.
Este o vorba ''tot raul spre bine'', - cineva astepta sa iubeasca un suflet cald ca al tau.
Te pup si te imbratisez.

Onuţa, pentru că ai fost cuminte, vin la ora aceasta matinală cu detaliile. Iată-le, sper să-ţi placă (deoarece lumina este artificială şi un pic modificată în Photoshop şi nici pânza nu a vrut să stea foarte bine întinsă):







Fetelor, aseară n-am mai fost capabilă să vă răspund, deşi v-am citit din scoarţă în scoarţă pe fiecare dintre voi.

Ramona, este frumoasă povestea vieţii tale, şi da, ştiu, iubirile venite în urma unei dezamăgiri sunt cele mai profunde şi sincere şi au acea puritate şi candoare atât de dragă mie. Din păcate, eu nu sunt o vijelie şi nici pe departe o tornadă, sunt doar un cărbune aprins ce aştepta o suflare ce avea să-l transforme într-o vâlvătaie capabilă să mistuie tot-tot în jurul ei, într-o văpaie de iubire. Însă al "meu" domn, regele-leu, a ales să calce jarul încins, fără să-i pese că sub greutatea dureroasă a piciorului se zbate un suflet. Dar dacă aceasta este definiţia pe care şi-a ales-o pentru fericirea-i personală, eu mai pot doar să mă înclin în faţa lui şi să-i ofer sufletul să mi-l sfâşie de-atâtea ori până când se va simţi cu adevărat fericit - niciun sacrificiu nu-i prea mare atunci când iubeşti. În speranţa că o să-mi ţin promisiunea, o să încerc să nu mai vin cu poveşti lacrimogene, în definitiv cuvântul meu redă detalii întregi a unor sentimente răsărite într-o inimă de copil - sunt toate scrise undeva, în infinitul mediu virtual (nu aici pe forum, dar la fel de public). Şi revenind la subiect, ai dreptate, goblenul este o poveste şi ca orice poveste religioasă are o adiere aparte ce nu se poate descrie în cuvinte.

Maria, mulţumesc frumos. Va fi curând la colecţie. Şi să ştii că mereu am lăsat viaţa să mă surprindă, inima mea este deschisă oricui; cine doreşte un loc acolo este suficient să îmi spună ce post vrea şi în secunda doi i-l voi oferi - cu atât mai mult cu cât acum sunt vulnerabilă.

Rralluca, ce frumoasă urare mi-ai făcut! Îţi mulţumesc. Aşa este, întotdeauna totul converge către bine, de altfel (deşi mă pun în conflict cu Biserici), din naivitatea mea (poate) porneşte convingerea că există doar Binele, în timp ce Răul este doar o întruchipare a neputinţelor noastre. Te îmbrăţişez şi eu cu mult-mult drag.

Lena, imi plac si iti multumesc pentru detalii.

Te pupa,

Lena, ce harnicuta ai fost! Minunatul tau goblen este aproape gata. Abia astept sa ne prezinti si episodul final.
Iti doresc ca toate visele sa ti se implineasca si iubirea sa te invaluie si sa te poarte pe inalte culmi ale fericirii.
Te pup si te imbratisez cu drag.

Onuţa, cu drag şi mă bucur că îţi plac.

Lin, mulţumesc frumos. Mă înclin şi eu în faţa sfintei icoane, pentru că astazi am primit o veste bună (din punct de vedere profesional) şi sunt fericită. Măcar în felul ăsta pot uita un pic de gânduri, supărări şi imagini nedorite în plan sentimental. O îmbrăţişare caldă din partea mea, şi un pupic lui Cezar-Iustin.

Abriela, să ştii că şi eu aş vrea să vi-l prezint cât mai curând, însă când cos mintea mi se eliberează şi îşi fac loc gândurile triste; nu îndrăznesc să mă apropii de model acum; în plus mă ţin ocupată nişte proiecte la facultate, pe care habar nu am cum să le abordez, iar ziua de predare se apropiere repede-repede. Te îmbrăţişez şi eu cu drag şi simt pe obraz pupicul tău suav şi ager.

Te mangai cu gandul
Inchinandu-ti clipa aceasta
Ating stele albastre,
Constelatii infinite,
Ti le daruiesc pe toate
Sa-ti lumineze calea spre tine insuti
Unde iubirea te asteapta
Unde sufletul iti este fagaduinta
Unde in taina iti pierzi identitatea
Si-ti regasesti existenta
Cea adevarata si imaculata
Cea care te anima
In toate clipele.

Asa sa-ti fie buna vestire, Lena.